Pentru că suntem în luna în care la nivel internațional se celebrează iubirea și pentru că azi este Ziua Îndrăgostiților, iată în cele ce urmează 14 idei esențiale pentru fiecare cuplu, de la experta în relații și iubire Esther Perel.
Esther Perel este autoarea a două cărți care s-au tradus și în limba română – Inteligența erotică și Regândirea infidelității – și a două discursuri TED care au devenit virale la nivel internațional: The Secret To Desire In A Long-Term Relationship și Rethinking Infidelity… A Talk For Everyone Who Has Ever Loved.
Cum am putea defini iubirea?
ABONARE NEWSLETTER
Articole care te vor inspira, te vor emoționa și, totodată, te vor susține în menținerea sănătății tale relaționale și a stării de bine — livrate săptămânal în inboxul tău.
La origine, iubirea e un verb: din „a iubi“ s-a format „iubirea“. E un angajament activ față de tot felul de sentimente – și cele pozitive și cele primitive și cele detestabile. Dar e un verb la diateza activă. Și adesea e surprinzător cum poate, într-un fel sau altul, să se retragă și să se reverse înapoi ca o maree. Sau ca luna: tocmai când credeam că a intrat în eclipsă, deodată o vedem că iese dintre nori. Iubirea nu e o stare de entuziasm perpetuu.
Care este arhitectura psihologică a iubirii?
Iubirea se sprijină pe doi stâlpi: capitulare și autonomie. Nevoia noastră de a fi împreună cu cineva coexistă cu nevoia noastră de a trăi separat.
Ce ne poți spune despre „alesul“ sau „aleasa“ inimii?
Nu există așa ceva. Există cineva pe care tu îl alegi și împreună cu care decizi că vrei să construiești ceva. Dar, în opinia mea, ar fi putut și alții. Nu există o persoană unică în lumea aceasta, care să-ți fie sortită. Contează pe cine alegi tu și ce anume vrei să clădești alături de acea persoană.
Care este cheia unei relații fericite?
Să asculți. Doar atât. Nu trebuie neapărat să fii de acord. Ajunge să vezi dacă poți înțelege pe altcineva, care are o perspectivă complet diferită asupra aceleiași realități.
Ce facem cu certurile?
E natural ca oamenii să discute de pe poziții diferite. În cazul partenerilor de cuplu, face parte din intimitatea la care au ajuns. Dar, pentru asta, trebuie să ai o bună trusă de reparații. E necesar să te poți întoarce dacă ți-ai pierdut busola – ceea ce se mai întâmplă – și să poți spune: „Am căzut în vechile mele capcane, îmi pare rău“ sau „Știi ce, mi-am dat seama că n-am auzit niciun cuvânt din tot ce-ai spus, fiindcă eram foarte supărat, așa că… Putem vorbi din nou despre asta?“
Ce facem cu erotismul?
Am lucrat cu atâtea cupluri care și-au îmbunătățit dramatic relația în bucătărie și n-au făcut nimic în dormitor… Însă, dacă repari viața sexuală, relația se transformă.
Și dacă apare infidelitatea?
Una dintre cele mai mari descoperiri și surprize pe care le-am avut făcând cercetări pentru cartea Regândirea infidelității a fost aceea că oamenii veneau și spuneau: „Îmi iubesc partenerul (sau partenera). Și am o aventură.“ Uneori, chiar dacă au o relație satisfăcătoare, oamenii calcă strâmb. Și nu înșală fiindcă își resping relația sau fiindcă reacționează negativ față de relația pe care o au. Ei adesea înșală nu pentru că vor să-și găsească pe altcineva, ci pentru că vor să-și regăsească alte versiuni ale sinelui. Nu e vorba atât de mult de faptul că vor să părăsească persoana cu care sunt, ci mai mult de faptul că uneori vor să scape de ceea ce au devenit ei înșiși.
Cum e cu masculinitatea sănătoasă?
Bărbații puternici sexual nu hărțuiesc, ei seduc. Bărbații nesiguri sunt aceia care au nevoie să facă uz de forță pentru a-și potoli insecuritatea și pentru a învinge inaccesibilitatea sau indisponibilitatea femeilor. Femeilor le este teamă de viol, iar bărbaților, de umilință.
Ce ne poți spune despre vulnerabilitatea masculină?
N-am fost niciodată de părere că bărbații nu vorbesc. Bărbații nu sunt în stare să vorbească despre suferințele lor. Adică au un alt mod de a trece prin situații adverse. Uneori, au nevoie de mai mult timp, așa că trebuie doar să taci și să aștepți – stai deoparte. Și dacă nu întrerupi procesul, va apărea și rezultatul.
Cum păstrăm vie pasiunea de-a lungul timpului?
Într-o relație în care partenerii și-au luat angajamente, dorința susținută se bazează pe reconcilierea a două nevoi umane fundamentale. Pe de o parte, nevoia de securitate, predictibilitate, siguranță, încredere, certitudine și stabilitate. Pe de altă parte, nevoia de aventură, noutate, mister, risc, pericol, necunoscut și imprevizibil. Ei bine, în loc să priviți această contradicție între domestic și erotic ca pe-o problemă de rezolvat, eu vă sugerez să o vedeți ca fiind un paradox care trebuie gestionat.
Ce facem cu iubirea de sine?
Una dintre primele căi prin care înveți să te iubești pe tine însuți este să fii iubit de alții și să-i iubești la rândul tău.
Dacă ne exprimăm franchețea este de bine?
Cultura noastră e una care se înclină în fața etosului francheții absolute și promovează sus și tare adevărul până la perfecțiunea morală. Alte culturi sunt de părere că, atunci când scoți totul la lumină și echivocul dispare, s-ar putea ca asta să nu-ți mărească intimitatea, ci s-o compromită iremediabil.
Cum facem schimbări reale în comportamentele noastre, cum ne exersăm noile roluri?
Învățăm noi roluri exact așa cum învață copiii. Nivelul 1: Imiți; te prefaci, chiar dacă încă nu simți ceea ce afișezi. Nivelul 2: Te identifici cu persoana care se poartă așa cum ai vrea tu s-o faci. Nivelul 3: Internalizezi rolul până ce devine parte din tine. Oamenii vor spune adesea: „Bine, dar ăsta nu-s eu.“ Lor le spun: „Într-o bună zi, străinul va realiza că nu mai e un străin și că a devenit localnic.“
Social media sau mindfulness?
Dacă orice altceva a eșuat, renunță la social media pentru câteva zile… sau săptămâni. Timpul petrecut departe te va ajuta să înțelegi că strădania de a deveni altcineva e o experiență frustrantă. În loc s-o mai continui, focalizează-te să devii cea mai bună versiune a ta și să rămâi ancorat în viața ta de aici și de acum.