fbpx
skip to Main Content
A ști Să Râzi în Clipele Tragice înseamnă A Stăpâni Tragicul: De Ce Să Apelăm La Umor, în Vremuri Grele?

Pe tine ce te face să zâmbești? Ce gen de glume savurezi? Împărtășești cu ceilalți motivele tale de bucurie? Uneori, râsul ne cuprinde în cele mai nepotrivite momente, locuri sau situații. În copilărie, îmi amintesc că cele mai zdravene porții de râs le aveam împreună cu fratele meu, de obicei în timpul mesei ori când ni se corectau anumite comportamente, spre exasperarea părinților. Atâta descărcare și eliberare aducea acea porție de râs! Dacă ne uităm mai atent, umorul e peste tot, iar râsul este unul dintre primele lucruri pe care le facem ca nou-născuți. Încercați să parcurgeți o zi fără să râdeți și veți constata că este aproape imposibil! De altfel, râsul apare mult mai frecvent în viața noastră decât alte emoții, cum ar fi rușinea, regretul și mândria.

Umorul este un mecanism excelent pentru a face față stresului! Studiile spun că umorul ajută la bunăstarea psihică și fizică a oamenilor. De exemplu, ajută oamenii să facă față situațiilor dificile, durerii și adversității. S-a dovedit că râsul stimulează inima, normalizează circulația sângelui, ajută respirația, acționează asupra mușchilor (în special cei din jurul zonei burții), reduce nivelul cortizolului (hormonul stresului) și atenuează durerea.

De asemenea, atunci când o persoana râde, organismul său eliberează endorfine, responsabile pentru starea de bine a întregului corp. Într-un studiu despre simțul umorului, care avea în centru principiul „act as if“ („comportă-te ca și cum“), cercetătorii au descoperit că, atunci când participanților li s-a cerut să zâmbească (indiferent de starea lor de spirit reală), se identifica o stare de bine mult mai prezentă la aceștia, decât la participanții cărora li se ceruse să se încrunte.

Într-un articol publicat în ziarul Orlando Sentinel, Ronald S. Miller afirmă: „Fie și numai dacă ne prefacem și afișăm expresii faciale de fericire, creștem circulația sângelui spre creier și stimulăm descărcarea de neurotransmițători favorabili“. Acest studiu vine să sprijine conceptul „fake it till you make it“ („prefă-te, până reușești“) – aforism englezesc folosit în terapia cognitiv-comportamentală, ca mijloc de favorizare a unei schimbări, care sugerează că, prin imitarea unei atitudini optimiste, încrezătoare, o persoană poate obține acele calități și în viața reală. De asemenea, un alt studiu (realizat cu pacienți care sufereau de fibromialgie) a relevat faptul că tendința de a folosi umorul a fost asociată cu niveluri mai mici de durere și suferință psihologică.

Umorul a fost întotdeauna un răspuns benefic în vremurile dificile. În râs există putere, eliberare, dar și iluzia controlului. Este felul nostru de a prelua „frâiele“ într-un context încărcat de incertitudine, inclusiv în realitatea pe care o trăim astăzi. Gândiți-vă doar la câte meme-uri despre coronavirus sunt vehiculate pe rețelele de socializare („meme“ – idee, stil sau comportament ce se răspândește de la o persoană la alta în interiorul aceleași culturi, prin intermediul imaginilor, cuvintelor sau gesturilor).

℗PUBLICITATE


În plus, umorul în contexte dificile acționează ca un liant, ne dă sentimentul de unitate, astfel încât să reușim să depășim granițe, norme culturale, rigori și temeri. Umorul îți amintește că te poți simți și bine, corpul tău poate fi și destins, relaxat, nu numai încordat. Umorul te poate pune din nou în contact cu tine, dar și cu ceilalți. Glumele, conversațiile amuzante, alături de recunoștință, speranță, spiritualitate, te pot face să te simți mai aproape de oamenii din jurul tău, mai conectat cu ceilalți, dar si cu tine, mai puternic și mai rezilient.

Un element-cheie al umorului este că te poate ajuta să privești aceeași situație în moduri diferite, cu alte nuanțe și chiar să reconsideri o situație percepută inițial ca fiind dificilă. Dar, cel mai important, umorul te ajută să te îndepărtezi pentru un timp de realități incomode, oferindu-ți o gură de aer proaspăt!

Astăzi, mai mult ca oricând, este bine să ne reamintim că „atât confortul, cât și disconfortul fac parte din viața noastră; râsul își are propriul loc, la fel ca și lacrimile“. Sau că, așa cum spunea Marin Preda, „a ști să râzi în clipele tragice înseamnă a stăpâni tragicul“.

Mihaela Svet

Psiholog şi psihoterapeut de familie, educator parental certificat și autorizat Circle of Security, cu o experienţă de mai bine de 10 ani în diverse arii ale Resurselor Umane în diferite companii multinaţionale. Psihoterapeut în formare în metoda Somatic Experiencing (Experiențierea Somatică), o metodă psiho-biologică eficientă pentru identificarea și rezolvarea traumelor. Voluntar în proiectul „Dăruieşte viaţă“, pentru susţinerea familiilor cu copii diagnosticaţi de cancer.

Back To Top
×Close search
Caută