fbpx
skip to Main Content

Vestea care a zguduit lumea în aceste zile a fost trecerea în neființă, la vârsta de 87 de ani, a judecătoarei progresiste a Curții Supreme a Statelor Unite ale Americii, Ruth Bader Ginsburg. 

Potrivit site-ului npr.org, într-un comunicat de presă prezentat de Curtea Supremă se arată că starea de sănătate a judecătoarei s-a deteriorat din cauza complicațiilor cancerului metastatic la nivelul pancreasului, ceea ce a dus, inevitabil, la decesul acesteia, în locuința sa din Washington D.C.

Vocea care a reconfigurat vieți  

Datorită rolului cheie pe care l-a avut, în ultimele decenii, în justiția din SUA, Ginsburg și-a dorit să nu fie înlocuită din funcție până la instalarea unui nou președinte însă, din păcate, acest lucru nu a mai putut fi posibil. Ruth Bader Ginsburg era recunoscută datorită luptei sale din anii ’70 pentru obținerea drepturilor egale în rândul femeilor.

Practic, ea a reconfigurat modul în care erau tratate femeile americane, conducând, timp de mai bine de un deceniu, luptele din instanță pentru egalitatea de gen, până în momentul primei numiri judiciare din anul 1980. Deși avea o statură care nu ar fi recomandat-o într-un astfel de rol (minionă, cu un stil vestimentar aparte, cu ochelari mari și voce blândă), Ginsburg a făcut tot ce i-a stat în putere pentru a schimba perspectiva asupra avortului, dar și a căsătoriilor de același sex. 

Devenită star pentru femeile de pretutindeni, a făcut subiectul unui documentar, al unui film biografic, al unei coperte a revistei Time și a avut parte de numeroase momente în cadrul emisiunii Saturday Night Live.

Urcușurile și coborâșurile personale și profesionale

A fost încurajată de mama ei să persevereze educațional și a excelat în timpul școlii, ajungând să fie admisă cu o bursă completă la Universitatea Cornell, unde și-a întâlnit și sufletul pereche, pe soțul său, Martin Ginsburg (avocat în domeniul fiscal, cu care a făcut echipă, dar care a asigurat și confortul căminului). La scurt timp după ce și-au unit destinele, s-au mutat în Fort Sill (Oklahoma) pentru a-și exercita serviciul militar. Acolo a obținut un post de dactilograf (deși luase un punctaj mare la examenul de serviciu public), însă l-a pierdut de îndată ce a rămas însărcinată. 

Au urmat apoi studiile la Harvard Law School, alături de soțul său care, din păcate, s-a confruntat și cu nenumărate probleme medicale oncologice, fapt care i-a îngreunat situația lui Ruth, întrucât s-a văzut nevoită să joace, în condiții vitrege, toate rolurile de pe scena vieții. Cu toate acestea, Ruth Bader Ginsburg avea să se numere printre cele nouă femei dintre cei cinci sute de studenți la Drept.

Problemele de sănătate ale soțului s-au ameliorat și s-au mutat în New York unde, pe criterii de gen, firmele de avocatură nu o doreau în echipele lor, chiar dacă, din punct de vedere educațional, avea toate datele necesare.

℗PUBLICITATE


Ajutată de profesorul de Drept Gerald Gunther, Ruth Bader Ginsburg a obținut o funcție la New York, sub „bagheta“ judecătorului Edmund Palmieri, urmând ca în 1963 să pătrundă în mediul academic, la Rutgers Law School (unde, pentru că la un moment dat era însărcinată cu cel de-al doilea copil, a purtat hainele soacrei sale pentru a putea ascunde acest „amănunt“ și a reușit să-și reînnoiască contractul înainte de a naște).

A fost prima femeie profesor titular la Columbia Law School și înființează Proiectul Drepturilor Femeilor La Uniunea Americană pentru Libertăți Civile.

Președintele Jimmy Carter a numit-o la Curtea de Apel SUA pentru Circuitul Districtului Columbia, iar în 1993, Bill Clinton a nominalizat-o pentru Curtea Supremă.

Cu toate că sănătatea i-a jucat feste (a suferit cinci tipuri de cancer), nu s-a lăsat niciodată copleșită și, deși șubrezită de curele de chimioterapie și radioterapie, și-a continuat activitatea. Aceeași atitudine a avut-o și când s-a întors la Capitol Hill a doua zi după înmormântarea soțului său, Martin Ginsburg.

Deși criticată de anumiți liberali (pentru că nu s-a retras pe parcursul mandatului lui Obama), lui Ginsburg i-a fost teamă că republicanii nu ar fi putut să nu confirme un succesor. 

Consecințele dispariției sale vor fi profunde atât în interiorul Curții Supreme (de vreme ce a plecat dintre noi liderul aripii liberale), cât și în SUA, în general. Astfel, republicanii au șansa să-și mențină controlul asupra Curții (în cazul unui alt mandat Trump), rezultând o majoritate a conservatorilor de 6-3. Centrul balanței ar fi, în acest caz, Mitch McConnell (liderul majorității Senatului), care a refuzat în 2016 permiterea examinării candidatului Barack Obama (pe o perioadă de aproape un an de zile) la Curtea Supremă, dar care, în egală măsură, susține că de data aceasta nu va mai acționa în acest mod, asigurând o justiție de tip conservator care să o înlocuiască pe Ginsburg, chiar dacă Donald Trump ar pierde alegerile.

Pagina de Psihologie

Informații utile, articole de psihologie, o agendă a activităților și evenimentelor din sfera psihologiei, magazin virtual. Împarte informația - sănătatea relațiilor noastre este cea mai importantă resursă pe care o avem.

Back To Top
×Close search
Caută