Skip to content

Adolescența este o perioadă a marilor provocări și descoperiri. Este probabil prima etapă a vieții în care ființa umană conștientizează, la diferite nivele, diferențele interumane. Dar, această perioadă pare să fie și mai dificilă pentru adolescenții care descoperă că sunt atrași emoțional de persoanele cu același sex. Băieții care simt o atracție față de alți băieți raportează adesea sentimente de izolare, singurătate și un șir lung de secrete atât în copilăria târzie cât și în perioada de adolescență. Studiile de specialitate arată că adolescenții gay nu se pot baza pe sprijinul din partea familiei atunci când se confruntă cu prejudiciile homofobe ale lumii înconjurătoare. 

Din păcate, deseori părinții sunt primele persoane care manifestă comportamente de respingere și izolare față de adolescentul gay. Dacă un băiat arată de timpuriu semne specifice unui comportament gay, prin implicarea în acțiuni considerate nespecifice sexului său, de exemplu joaca cu păpușile sau deghizarea în hainele mamei, părinții săi vor deveni nervoși și vor reacționa. Probabil îl vor trimite la un specialist în sănătate mintală, care este posibil să ducă stigmatizarea și mai departe și să-l eticheteze cu un diagnostic, recomandându-le părinților să-l îmbrace în pantaloni lungi și să-l înscrie în cluburi de fotbal sau box.

Destul de mult timp în cultura umană a domnit un scenariu heterosexist în care băieții care încălcau codul Bărbatului Malboro erau pedepsiți și discriminați, fiind considerați bolnavi și respingători.

℗PUBLICITATE



Deoarece copiii sunt dependenți emoțional față de persoanele de atașament (părinți sau figuri materne), mulți băieți homosexuali încercă să mențină această legătură dezvoltând conștient sau inconștient un sine fals prin care cred că vor fi acceptați de către ceilalți. Sinele fals le permite băieților gay să se comporte ca semenii lor heterosexuali, să-și reprime atracțiile erotice și să-și controleze comportamentul pentru a evita etichetările puse de societate. Adevăratele emoții sunt spintecate și sunt ascunse în fața părinților și a prietenilor.

Pe parcursul adolescenței, băieții heterosexuali formează relații romantice cu fete și treptat fac cunoscute aceste angajamente în fața societății, în schimb băieții homosexuali sunt deprivați de acest tip de experiențe sociale. În schimb însă, adolescenții gay dezvoltă relații apropiate de prietenie cu fetele, alături de care experiențiază alte stări de genul sunt diferit. Este evident că relația de prietenie cu o fată este diferită de relația de iubire cu o fată. Astfel adolescența devine pentru majoritatea băieților gay o perioadă de maximă izolare. De asemenea, studiile clinice arată că tentativele de suicid în rândul acestor adolescenți sunt mult mai numeroase și implicarea în alte comportamente cu risc este de asemenea crescută. Dar, merită acești copii atâta suferință? Din păcate orientarea sexuală nu este o alegere, ci mai degrabă o descoperire. Descoperire în care copilul (chiar dacă este adolescent) are nevoie de multă acceptare, compasiune și înțelegere din partea părinților și a celor din jur.

Psiholog clinician, psihoterapeut de familie și cuplu, membru al Colegiului Psihologilor din România, formator la diferite programe de formare complementară, președinte și membru fondator al Asociației Multiculturale de Psihologie și Psihoterapie.

Caută
Coșul de cumpărături0
Nu există produse în coș
Continuă cumpărăturile
0