Mulți oameni își doresc să poată fi mai buni cu cei din jur, să facă mai multe pentru cei dragi ori să fie mai competenți în viața lor de zi cu zi, fără a realiza însă că a fi mai bun presupune a putea fi bun cu tine însuți. Călugărița budistă Thubten Chodron scrie așa: „Cultivarea compasiunii pentru ceilalți include cultivarea auto-compasiunii; iar a deveni abili și sensibili față de propriile nevoi înseamnă nu doar să avem grijă de corpul nostru, ci și de mintea noastră“.
Mulți nu sunt conștienți de nevoia noastră de a ne acorda grijă și compasiune nouă înșine. Poate că am fost crescuți de oameni care se sacrificau permanent pentru cei din jur, poate că ni s-a spus sau dat de înțeles că a te prețui și a-ți respecta nevoile este o formă de egoism, de lene, de indolență sau poate că am fost făcuți să credem că nu merităm…
Grija de sine (self-care) este reprezentată de mentalitatea, activitățile, practicile și obiceiurile pe care le aducem în viețile noastre pentru a putea face față stresului, nefericirii, bolii fizice sau mintale și multor alte dificultăți. Grija de sine înseamnă să ne putem opri, atunci când ne simțim copleșiți. Este vorba despre a putea avea o abordare holistică a problemelor noastre. Pentru a vă îngriji, trebuie să știți că aveți nevoi, că ele sunt justificate, că meritați să vi le satisfaceți și să învățați să le căutați.
ABONARE NEWSLETTER
Articole care te vor inspira, te vor emoționa și, totodată, te vor susține în menținerea sănătății tale relaționale și a stării de bine — livrate săptămânal în inboxul tău.
A avea grijă de corpul și mintea noastră nu înseamnă să cheltuim mulți bani pe produse și proceduri cosmetice complicate, nu presupune a fugi către destinații exotice sau a face alte demersuri costisitoare. Budiștii – cunoscuți pentru austeritatea vieții pe care o duc – ne pot învăța multe la capitolul acesta, motiv pentru care voi cita sau parafraza mai jos învățăturile lui Thich Nhat Hanh, una dintre cele mai luminate minți ale vremii noastre.
Prima, și cea mai simplă intervenție de grijă pe care ți-o poți asuma și pe care poți să începi să o practici chiar acum este să inspiri adânc și să-ți reamintești că ai un corp. Iar corpul tău este o minune! Oprește-te o secundă din orice-ai face. Oprește-te din a citi acest articol și inspiră adânc. Conștientizează-ți corpul. Corpul tău este prima și cea mai importantă casă pe care o vei avea pe lumea asta. În corpul tău rezidă tot trecutul tău, tot trecutul strămoșilor tăi cu bune și cu rele. Tot în corpul tău se află și viitorul. În corpul tău se află și creierul – gândește-te ce minune este creierul nostru!
Corpul uman este o minune a Universului, pe care știința încă nu o poate explica în întregime. Corpul și mintea sunt legate, deși chiar oamenii de știință de multe ori ignoră sau uită acest fapt. Poți face primul pas către grija de sine chiar acum – inspirând adânc și devenind conștient de minunea naturii care este reprezentată de corpul tău – bucurându-te de corpul tău. Acest tip de conștientizare ne hrănește mintea și ne vindecă sufletul.
℗PUBLICITATE
Îți poți îndrepta apoi atenția către durerea, presiunea sau disconfortul pe care-l simți în corp. Expliră lung și eliberează toată acea tensiune! Acesta este un act de dragoste față de corpul tău și de propria persoană: Inspir și devin conștient de corpul meu; Expir și eliberez tensiunea din corp. Iată cea mai simplă metodă de a-ți oferi compasiune și grijă, fără cheltuieli sau deplasări complicate.
Practicarea respirației conștiente ne poate conduce de multe ori către conștientizarea și acceptarea unor emoții dificil de tolerat. Nu te speria, dacă – practicând respirația conștientă – vin la suprafață frica, tristețea, dezamăgirea sau alte emoții care îți provoacă suferință. Ele vin și, dacă le acceptăm, pleacă, nu rămân cu noi pentru totdeauna. Însă conștientizându-ne suferința, avem enorma și minunata șansă de a înțelege suferința celor din jur: suferința părinților noștri, suferința copiilor sau a partenerilor noștri, chiar și suferința celor pe care nu îi suportăm.
Câteva minute de atenție conștientă către momentul prezent ne pot aduce mai aproape de înțelegerea și acceptarea emoțiilor și sentimentelor care ne provoacă durere sau disconfort și, astfel, ne pot ajuta să suferim mai puțin, să ne simțim mai bine. Doar stând cu disconfortul, nu evitându-l (cum obișnuim să facem atât de des în viața de zi cu zi), avem șansa de a-i descoperi rădăcinile; putem descoperi gândurile distorsionate care dau naștere suferinței noastre; putem descoperi de unde vin aceste gânduri și emoții. Acest gest față de sine se numește auto-compasiune. A-ți permite să suferi și a fi curios în privința experienței tale cu suferința este cel mai puternic act de auto-compasiune și te ajută să suferi mai puțin.
Abia atunci când suferi mai puțin, ai loc înăuntrul tău pentru a-i ajuta pe ceilalți să le fie mai bine. Abia atunci poți înțelege suferința celorlalți, o poți acepta fără critică, fără judecăți și sfaturi de valoare și poți fi prezent pentru a-i ajuta să sufere mai puțin. Când ei suferă mai puțin, și suferința ta scade. Acesta este cel mai concret și practic mod în care putem exersa dragostea și grija față de sine și față de ceilalți. Fără instrumente, fără artificii, fără complicații. Doar cu mintea, corpul și respirația nostră.
Așa se explică sintagma pe care o auzim din ce în ce mai frecvent, dar de multe ori nu o înțelegem: Iubește-te pe tine întâi, ca să îi poți iubi cu adevărat pe ceilalți!
CITEȘTE ÎN CONTINUARE
