În fiecare zi de miercuri, avem pe Pagina de Psihologie, câte un interviu (im)perfect, (in)discret și (in)vulnerabil cu oameni care îndrăznesc să ne vorbească despre ei înșiși într-o altă lumină.
Oameni care renunță la filtrele psihologice și la photoshopul sufletesc, îndrăznind să se arate pentru câteva secunde fără nicio armură – doar cu o tentă de umor și o porție sănătoasă de sinceritate.
Invitatul din această săptămână, a seriei de interviuri #Ce Nu Vreau Să Știe Lumea Despre Mine, este Alexandra Stan.
Alexandra este una dintre vocile românești care au rupt barierele convenționalului, au ajuns în topurile muzicale internaționale, urcând pe cele mai mari scene ale lumii și câștigând premii precum MTV Europe Music Award for Best Romanian Act. Originară din Constanța, și-a făcut apariția în lumea artistică la începutul anilor 2000, scoțând hit după hit și, așa, ajungând la inimile fanilor ei din tot mapamondul. Este o familistă convinsă și are o relație specială cu părinții săi, dar și un prieten de nădejde pe care să se poată baza. Despre toate acestea și despre multe altele, în interviul de mai jos.
Care este acel comportament repetitiv al tău, pe care te enervezi cel mai des?
Aș spune aici că e vorba de un tic verbal. Folosesc foarte des „știi?“, știi? Trebuie să scap de el.
Dacă ar mai fi doar 24 de ore până la sfârșitul lumii, ce ai face?
Aș sta cu oamenii dragi, le-aș spune ca îi iubesc foarte mult și că le sunt recunoscătoare că mi-au fost alături în toate situațiile, mi-aș aminti de cele mai frumoase momente pe care le-am trăit și aș fi mulțumită de viața mea.
Ce speri să poți uita într-o bună zi?
Hmmm… nu cred că am ceva ce nu pot uita și nu îmi dă pace; sunt împăcată cu trecutul. Cred că mai important decât să uiți, este să ierți. Daca știi să ierți, nu mai contează dacă nu poți uita ceva.
Partea corpului la care te uiți prima dată, atunci când te privești în oglinda de la baie:
La față, în special, la ochi. Mereu am știut că pot transmite foarte multe prin privire.
Emoția care te „atinge“ cel mai mult?
Cam toate. Sunt foarte emotivă, și dacă simt ceva, orice ar fi, simt din plin!
Cred că cel mai mult mă emoționează oamenii și iubirea dintre noi toți! Dar și pisicile.
Cum reacționezi atunci când cineva te critică în online?
Îi dau cu ignore, cum se spune tot în online. Se mai întâmplă și să vin cu un răspuns, atunci când cineva pur și simplu „vrea să se afle în treabă“ sau comentează doar ca să atragă atenția asupra lui(ei), prin intermediul meu.
Cea mai dificilă lecție pe care ai învățat-o, în relația de cuplu:
Nu e bine să încurci lucrurile. Adică să lucrezi împreună cu persoana iubită, să stai, non-stop, la „birou“ și apoi acasă să discuți tot despre subiectele ce țin de muncă, job, carieră, în situația mea.
Dacă ai avea posibilitatea de a retrăi un anumit pasaj al vieții tale, care ar fi acela?
Copilăria! Dar mi-aș dori ca tatăl meu să fie prezent, să nu fie 8 luni plecat pe mare, din 12. Cu toate astea, știu că m-am bucurat de fiecare moment de libertate pe care mi l-au oferit anii copilăriei.
Care este acel ritual pe care-l ai, de fiecare dată, înainte de a urca pe scenă?
Mă rog la Dumnezeu să mă binecuvanteze și să fie energia bună între mine și public.
Care este acel lucru pe care încă nu l-ai făcut, dar pe care trebuie să-l faci până la vârsta de 60 de ani?
Încă nu sunt convinsă, dar cred că, totuși, mi-ar plăcea să sar cu parașuta. Mi-e frică de înălțimi. Nu am probleme să zbor cu avionul, sunt obișnuită, dar cred că acea cădere liberă ar fi înspăimântătoare. E cu semnul întrebării, nu știu dacă o voi face, până la 60 de ani.
CITEȘTE ÎN CONTINUARE
