Skip to content

Într-o iarnă geroasă, pe data de 12 ianuarie 1923, se naște psihologul de origine polono-elvețiană Alice Miller, botezată cu numele Alicija Englard. Născută într-o familie de evrei din Polonia, a fost cea mai mare dintre fetele lui Gutta și Meylech Englard. Pe când Alice avea opt ani, s-a mutat împreună cu părinții și sora ei mai mică, Irena, în Berlin, acolo unde a trăit până în 1933, când familia s-a întors în Polonia. 

Au urmat ani grei pentru Alice și familia ei, din cauza naziștilor și a războiului, ajungând ca în 1941 să-și piardă tatăl, iar în 1946 să se mute în Elveția, cu un verișor și viitorul ei soț. În această nouă țară, urma să studieze la Universitatea Basel și câțiva ani mai târziu, Alice își obține doctoratul în filosofie, psihologie și sociologie. În perioada 1960-1980 practică în calitate de psihoterapeut psihanalist în Zurich. Iar în 1979 îi este publicat bestsellerul Drama copilului interior, care este tradusă în nenumărate limbi și o transformă le Alice într-o autoritate în ceea ce privește psihologia și drepturile copilului.  

După trei ani de viață în noua țară, Alice se căsătorește cu sociologul Andreas Miller, un catolic tot de origine poloneză, alături de care are doi copii: Martin și Julika. În 1973, relația dintre Alice și Andreas se destramă, iar zvonurile ulterior au menționat drept cauză a divorțului gesturile de violență paternă pe care Andreas le manifesta asupra celor doi copii. 

Violența asupra copiilor: pandemia despre care nu  vorbim

Întâmplător sau nu, fiul cel mare, Martin, devine și el psihoterapeut, și de-a lungul anilor vorbește despre mediul familial respingător și abuziv în care a crescut. Martin declară că viața lui de copil a fost departe de a fi una perfectă. La doar câteva luni de la naștere, este dat în grija unor rude, unde era îngrijit de o verișoară cu puțin mai mare decât el. Verișoară pe care o identifică, de altfel, și cu o figură maternă. Apoi, ajunge la o casă de copii, și se întoarce la părinții săi abia la vârsta de cinci ani. Unde, din cauza violenței și a abuzului, nu petrece prea mult timp, fiind luat în grija unei școli catolice. 

Alice Miller era de părere că violența asupra copiilor este o pandemie cu care nimeni nu vrea să aibă de-a face. Din observațiile și cercetările sale clinice, fenomenul este atât de răspândit, încât inclusiv copiii sub trei ani, care se află într-un amplu proces de dezvoltare, sunt supuși abuzului și violenței fizice. Iar în ciuda faptului că daunele acestor practici sunt devastatoare, societatea refuză să țină cont sau să facă ceva în acest sens. 

Alice spunea că fenomenul, în sine, este extrem de păcătos și, din moment ce copiilor li se interzice să se apere în raport cu violența îndreptată asupra lor, tot ceea ce le rămâne este să-și suprime emoțiile de furie și frică, ajungând să le descarce (mulți ani mai târziu), când vor ajunge părinți și-și vor abuza propriii copii. Acest fenomen răspândit la scară mondială a fost adesea prezentat și nuanțat în cele 13 cărți pe care le-a scris pe parcursul vieții sale. 

Cercul vicios al traumei

Suferința emoțională reprimată poate duce la comportamente iraționale, brutalitate, sadism și alte perversiuni, prin care părinții sau îngrijitorii își reclamă dreptul la disciplină. Alice Miller era de părere că doar prin acceptarea și înțelegerea suferinței noastre sufletești putem ajunge să conștientizăm dinamica parșivă a abuzului și să-i punem capăt. 

Drept urmare, în anii săi de practică psihologică, Alice a conturat un concept terapeutic prin care clientul sau pacientul este încurajat să se confrunte cu istoria personală și, astfel, să se elibereze din lanțurile chinuitoare ale copilăriei. Atunci când reușim să simțim sau să trăim furia negată, ni se oferă și șansa unei creșteri și a autonomiei psihologice. Alice credea că singura modalitate viabilă pentru a stopa ciclul violenței în familie și în lume era aceea de-a vorbi deschis și sincer despre experiențele noastre dureroase, oferind astfel glas copilului interior. 

℗PUBLICITATE



Chiar dacă poate părea greu de crezut, Alice era de părere că, dincolo de dramatismul acestui fenomen mondial, putem vedea lucrurile prin lentila optimismului. Deoarece conștientizarea realității copilăriei aduce cu sine cunoașterea și eliberarea de consecințele distructive. 

Prizonierii copilăriei în căutarea adevărului 

Concluziile sale sunt clare: problemele umane emoționale sunt rezultatul conflictelor și al traumelor din copilărie. Loviturile, bătăile, umilința, neglijarea și molestarea sexuală nu fac altceva decât să vatăme integritatea și demnitatea copilului. Iar pentru ca ideile sale să aibă un impact cât mai mare, de-a lungul anilor, și-a îndreptat atenția asupra biografiei și vieții diferiților autori și șefi de stat, printre care Nicolae Ceaușescu sau Adolf Hitler.  

Deși inițial a fost formată în psihanaliză, și pentru o bucată de vreme a fost și membra Asociației Internaționale de Psihanaliză, în 1988 renunță la titlul de membru, justificând că teoria psihanalitică este învechită și că nu face nimic altceva decât să blameze copiii și să protejeze părinții. Astfel că după două decenii de psihanaliză, și o vehemență vădită față de Freud și Jung, Alice face o schimbare de paradigmă și caută să înțeleagă – Care sunt efectele abuzului din copilărie asupra psihicului unui adult? 

Așa cum reiese și din rândurile de mai sus, Alice ajunge la concluzia că ecourile traumelor noastre din copilărie nu se liniștesc de la sine, ba, mai mult, ajung să fie lăsate moștenire generațiilor viitoare. Iar părinții care nu-și îngrijesc traumele sunt tentați să le descarce în relația cu copiii lor. Dincolo de constatările sale terapeutice, este posibil ca viziunea lui Alice să fi fost puternic biasată și de experiențele din familia ei. Cele în care exista un soț abuziv, iar ea, ca mamă, nu a știut cum anume să gestioneze o astfel de situație. 

Deși societatea modernă este dornică să lase trecutul uitării, prin munca și cărțile sale, Alice ne spune că examinarea copilăriei este de-o relevanță crucială, pentru a descoperi compasiunea și iubirea de sine, dar și înțelegerea față de cei care ne-au dat viață și ne-au crescut.  

În 1985, Alice, se mută în Sudul Franței, unde trăiește și muncește până în 2010, când trece în neființă. Ultimii ani de viață și-i petrece răspunzând la sutele de scrisori pe care le primea de la cititorii cărților și ai site-ului ei (pe care scria în mai multe limbi), dar și continuându-și munca de psiholog cu apariții în presă. Se spune, de asemenea, că motivul morții sale a fost reprezentat de un suicid comis după ani de suferință fizică și un diagnostic de cancer pancreatic. 

Printre cărțile sale de mare succes amintim

Drama copilului interior, Corpul nu uită niciodată(Revolta corpului),  Pentru binele tău.           

Citatele ei, care au ajuns să revoluționeze lumea: 

  • Adevărata autonomie este precedată de experiența de a fi dependent. Eliberarea adevărată poate fi găsită numai dincolo de ambivalența profundă a dependenței infantile. 
  • O mamă poate acționa cu empatie numai dacă s-a eliberat de propria copilărie; când neagă vicisitudinile primei părți din viața ei, poartă lanțuri invizibile. 
  • Probabil că toți oamenii au o cameră interioară, mai mult sau mai puțin ascunsă, pe care o ascund chiar și de ei înșiși și în care sunt de găsit bazele dramei copilăriei. 
  • Este necesar ca oamenii să devină conștienți cât mai repede de gradul în care lipsa de respect față de copii este transmisă continuu de la o generație la alta, perpetuând comportamentul distructiv.  

Pagina de Psihologie este o comunitate de psihologi, psihoterapeuți, psihiatri și oameni pasionați de psihologia relațiilor. Preocuparea față de cultivarea inteligenței relaționale, a sănătății emoționale și interpersonale este exprimată prin articole, evenimente și cărți de specialitate. Editura Pagina de Psihologie publică anual bestseller-uri naționale și internaționale. Iar contributorii noștri sunt specialiști cu experiență clinică și practică terapeutică. La secțiunea cursuri vă oferim atât activități educaționale online, cât și programe de formare continuă și complementară.

Caută
Coșul de cumpărături0
Nu există produse în coș
Continuă cumpărăturile
0