Într-o după-amiază obișnuită de weekend, Lara, o adolescentă în vârstă de 16 ani, a deschis TikTok-ul în căutarea unei rețete de smoothie. După câteva scroll-uri, a dat peste un clip viral care explica – în mai puțin de 30 de secunde – cum „dacă te simți deconectat de ceilalți, nu ai încredere în nimeni și ai momente când urăști totul în jur, este foarte posibil să ai borderline“. Clipul avea milioane de vizualizări și mii de comentarii în care adolescenții declarau: „În sfârșit, știu ce am!“ sau „Este exact ce simt și eu zilnic!“.
În realitate, ceea ce trăia Lara putea fi parte din zbaterile firești ale adolescenței: momente de îndoială, frustrare, nevoie de sens sau de apartenență. Dar TikTok i-a oferit o etichetă gravă, ambalată seducător și simplificată, fără niciun context profesional.
Ce spun cercetările
Un demers jurnalistic, ale cărui rezultate au fost publicate recent de The Guardian, a analizat cele mai populare o sută de clipuri de pe TikTok, marcate cu hashtagul #mentalhealthtips. Concluzia a fost tulburătoare: peste jumătate dintre acestea conțin informații false sau înșelătoare. Studiul a fost realizat în colaborare cu profesioniști în sănătate mintală, generând îngrijorări serioase în rândul psihologilor, psihiatrilor, dar și al parlamentarilor britanici.
ABONARE NEWSLETTER
Articole care te vor inspira, te vor emoționa și, totodată, te vor susține în menținerea sănătății tale relaționale și a stării de bine — livrate săptămânal în inboxul tău.
„Aceste clipuri oferă o versiune distorsionată a realității clinice și riscă să transforme suferința psihică într-o formă de divertisment sau de identitate cool“, a declarat pentru The Guardian dr. Dan Poulter, psihiatru și membru al Parlamentului din Marea Britanie.
Printre cele mai frecvente tipuri de dezinformare identificate s-au numărat:
- Autodiagnosticări eronate – bazate pe descrieri vagi și generalizate, care pot induce confuzii între trăiri normale și tulburări severe.
- Mituri despre tratamente rapide – clipuri care promit „vindecare emoțională“ în câteva minute, prin metode netestate științific (precum scrisul automat sau auto-hipnoza fără ghidaj).
- Trivializarea suferinței reale – reducerea depresiei sau a anxietății la simple stări de tristețe trecătoare.
- Confuzii terminologice – folosirea incorectă a unor termeni clinici, precum „bipolar“, „traumă complexă“ sau „atașament dezorganizat“, într-un limbaj care poate stigmatiza sau deruta.
De ce e problematică această „psiho-viralitate“?
Rețelele de socializare, precum TikTok, promovează conținut emoțional intens, cu mesaje concise și ușor de digerat. Algoritmii privilegiază vizibilitatea în detrimentul acurateței. În acest context, mulți creatori de conținut – unii dintre ei cu intenții bune, dar fără formare profesională – oferă sfaturi și „diagnostice“ pe bandă rulantă.
„Faptul că trăiești o despărțire dureroasă sau că ai zile în care nu vrei să vorbești cu nimeni nu înseamnă că suferi de o tulburare mintală. Dar TikTok te poate face să crezi asta“, explică Amber Johnston, psihoterapeută specializată în tratamentul traumei.
℗PUBLICITATE
În mod paradoxal, ceea ce pornește de la o dorință autentică de conectare și înțelegere poate duce la patologizarea vieții emoționale normale. Iar acest lucru nu doar că generează confuzie, ci poate să și descurajeze oamenii atunci când caută ajutor real.
Reacția platformei TikTok
Ca răspuns la investigație, reprezentanții TikTok au transmis că:
- Elimină 98% din conținutul raportat ca dăunător.
- Colaborează cu organizații precum Organizația Mondială a Sănătății (OMS) pentru promovarea unor mesaje corecte.
- Încurajează exprimarea personală, dar și responsabilitatea în diseminarea informațiilor.
Totuși, specialiștii în sănătate mintală (psihiatri, psihologi, consilieri) atrag atenția că măsurile de protecție actuale sunt insuficiente, mai ales în cazul adolescenților care sunt cei mai vulnerabili la astfel de mesaje.
Ce putem face în calitate de părinți, profesori sau utilizatori?
- Să încurajăm alfabetizarea psihologică, nu doar „consumul“ de conținut viral. Este important ca tinerii să învețe diferența dintre emoție și patologie.
- Să întrebăm, nu să etichetăm: în loc să presupunem că un adolescent are ADHD sau anxietate, doar bazându-ne pe vizionarea unui clip, să-l întrebăm ce simte, ce are nevoie și cum îl putem sprijini.
- Să recomandăm surse sigure, cum ar fi materiale create de psihologi acreditați, podcasturi validate științific sau programe de educație emoțională în școli.
- Să recunoaștem limitele platformelor de socializare – TikTok nu este terapeut. Poate fi o sursă de inspirație sau de empatie, dar nu un spațiu de tratament.
Întrebări și răspunsuri care ne protejează
TikTok poate fi un loc unde se normalizează discuțiile despre sănătatea mintală. Dar atunci când limbajul terapeutic este instrumentalizat pentru validare socială, riscăm să banalizăm suferința și să perpetuăm confuzia. După cum spune psihologul clinician Gáspár György, „Sănătatea mintală nu este un trend, ci o responsabilitate. Și ar fi bine ca fiecare like sau share pe un conținut psihologic să vină la pachet cu discernământ“.
Dacă ești psiholog, profesor sau părinte, poate a venit momentul să pui o întrebare simplă adolescenților din jurul tău: „Ce simți când vezi un clip despre sănătate mintală pe TikTok?“. Răspunsul lor ar putea fi începutul unei conversații cu sens.
Citește și:
CITEȘTE ÎN CONTINUARE
