Skip to content

În haosul cotidian, suntem adesea captivi într-un labirint complicat de gânduri, un labirint generat de distorsiuni cognitive subtile, dar puternice. Aceste distorsiuni reprezintă modalitățile în care mintea noastră percepe și interpretează lumea, deformând realitatea și afectând profund starea noastră emoțională.

În acest articol, ne propunem să explorăm cinci dintre cele mai întâlnite distorsiuni cognitive, pentru a înțelege cum ne influențează viețile și pentru a descoperi modalități practice de a le depăși, construind astfel o perspectivă echilibrată și sănătoasă.

  1. Filtrarea mentală: descoperind lumina în detalii

În esență, filtrarea mentală este ca o lentilă prin care vedem doar aspectele negative ale unei situații, ignorând cu desăvârșire elementele pozitive. Această distorsiune creează un cerc vicios de autocritică și dezamăgire, subestimându-ne capacitățile și sabotându-ne astfel succesul.

ABONARE NEWSLETTER


Articole care te vor inspira, te vor emoționa și, totodată, te vor susține în menținerea sănătății tale relaționale și a stării de bine — livrate săptămânal în inboxul tău.


Cum putem ieși din această capcană?

  • Conștientizarea: primul pas către schimbare este să recunoaștem momentele în care cădem în filtrarea mentală, să conștientizăm că percepem realitatea doar în tonuri întunecate.
  • Ponderarea realității: analizăm situația în întregime, oferindu-ne timp să reflectăm și să identificăm nu doar aspectele negative, ci și cele pozitive. Fiecare experiență are nuanțele ei.
  1. Suprageneralizarea: redescoperirea detaliilor unice

Suprageneralizarea ne determină să tragem concluzii extreme și generale pe baza unui singur eveniment sau a unui număr limitat de experiențe. Această distorsiune afectează percepția asupra vieții, generând anxietate și îngrijorare pentru evenimente care încă nu s-au întâmplat.

Cum ne putem elibera de acest tipar?

℗PUBLICITATE



  • Identificarea generalizărilor: fii atent la limbajul tău interior și la cuvinte precum „totul“, „mereu“ sau „niciodată“ – acestea pot fi semne ale suprageneralizării.
  • Explorarea nuanțelor: întoarce-te la detalii specifice ale evenimentelor și analizează circumstanțele într-un mod mai detaliat. Evită extrapolarea la nivel global bazată pe un singur incident.
  1. Catastrofizarea: gestionarea temerilor imaginate

Catastrofizarea amplifică și exagerează negativ consecințele unui eveniment, alimentând fricile și anxietatea. Cum putem să ne eliberăm de această distorsiune și să privim viitorul cu mai multă încredere?

  • Recunoașterea tendințelor catastrofice: devino conștient de momentele în care începi să anticipezi scenarii dramatice și exagerate. Aceasta este prima treaptă către schimbare.
  • Evaluarea probabilităților realiste: întreabă-te dacă scenariul pe care-l imaginezi este cu adevărat probabil și analizează dacă există dovezi concrete care să susțină aceste temeri exagerate.
  1. Gândire polarizată: abandonarea extremelor

Gândirea polarizată de tipul „alb-negru“ ne împinge să catalogăm lumea în termeni extremi, ignorând nuanțele. Cum putem evita această capcană?

  • Identificarea extremelor: observă atunci când ai tendința să vezi lucrurile doar în alb și negru, fără a recunoaște griurile dintre extreme
  • Explorarea zonei de mijloc: caută și recunoaște nuanțele și complexitatea situațiilor. Rareori, lucrurile sunt doar bune sau rele.
  1. Personalizarea: eliberarea de cauzalitatea personală excesivă

Personalizarea implică atribuirea evenimentelor externe ca fiind personalizate și având ca scop direct individul. Este acea situație în care ți se spune că „o iei prea personal!“. Cum putem să ne eliberăm de această distorsiune?

  • Reflectarea obiectivă: analizează evenimentele, fără a le personaliza imediat. Întreabă-te dacă există dovezi clare care să susțină legătura personală.
  • Desprinderea de culpa nejustificată: nu lua automat asupra ta responsabilitatea pentru evenimentele negative. Examinează realitatea și apoi decide, bazat pe fapte, logică sau experiențe anterioare.

Prin conștientizare și acțiune concretă, putem găsi ieșirea din labirintul gândurilor nocive, construind astfel o perspectivă mai sănătoasă asupra vieții noastre. Schimbarea tiparelor de gândire necesită timp și efort constant. Poartă-te cu răbdare cu propria persoană și sărbătorește-ți micile victorii pe parcurs!

Dacă gândurile negative persistă sau afectează semnificativ starea ta de bine, apelează la ajutorul unui psihoterapeut.


Citește și:

Amalia Cojocaru este psiholog clinician, terapeut specializat în Terapia Schemelor și coach. Cu toate că și-a început cariera formând oameni în vânzări și dezvoltând manageri în corporații multinaționale, s-a întors la pasiunea sa inițială, ajustându-și abordarea pentru a însoți autentic oamenii, în călătoria lor de devenire. Folosind o abordare orientată către rezultate măsurabile, Amalia lucrează online sau în cabinet, însoțind cupluri, adulți și adolescenți. Mai multe pe amaliacojocaru.ro.

Caută
Coșul de cumpărături0
Nu există produse în coș
Continuă cumpărăturile
0