Matematica face parte din viața noastră, chiar și în cele mai banale situații. Atunci când mergem să cumpărăm lapte sau pâine, atunci când ne plătim parcarea în marile orașe unde locuim, atunci când ne ajutăm, zi de zi, copiii să-și facă temele. Pentru unii dintre noi a face aceste lucruri este o simplă rutină, dar pentru persoanele care suferă de anxietate de matematică toate aceste momente, aparent neînsemnate din existența noastră, sunt surse constante de stres și copleșeală.
Gândul că e nevoie să-ți planifici bugetul îți face palmele să transpire și inima să-ți bată mai tare? Evitai cât puteai orele de matematică atunci când erai în liceu? Ți-ai ales cariera pe criteriul că nu vei fi nevoit(ă) să faci vreodată vreun calcul? Ei bine, nu ești singurul. În fapt, acest fenomen s-a dovedit unul atât de comun, încât diverși cercetători au încercat să afle ce este, de unde vine și cum afectează anxietatea de matematică (mathanxiety) viețile oamenilor.
Ce este anxietatea față de calcule matematice
De foarte puține ori în grupul meu de prieteni era cineva care să spună că iubește matematica. De cele mai multe ori, auzeam lucruri precum: „Nu-mi place matematica“ sau „Nu mă pricep la matematică“. Despre mine pot spune că duceam chestia asta chiar până la a declara joia ziua mea preferată din săptămână doar pentru că era ziua în care nu aveam matematică în orar.
În timp ce a avea aceste opinii și preferințe este ceva natural în rândurile elevilor, anxietatea de matematică implică mult mai mult decât a gândi că o materie îți place sau nu. Implică o reacție fizică și emoțională bazată pe frică, care trece dincolo de anii de școală și de vârsta la care ai mai putea avea materii preferate sau nu. Deși nu este un diagnostic clinic, poate avea simptome comune cu alte tipuri de anxietate: discurs autocritic negativ, întețirea ritmului cardiac sau ceață mentală. Doar că aceste reacții apar în situații în care oamenii sunt nevoiți să facă calcule.
Care sunt factorii care pot declanșa o astfel de reacție puternică la calcule?
Cercetările arată că sunt mai mulți factori care pot contribui la dezvoltarea unei anxietăți de calcule. Unul dintre motive ar putea fi o experiență personală din cadrul uneia sau a mai multor ore de matematică. Există o corelație între modul în care este resimțit stresul de către elevul unei clase de școală primară atunci când este scos la tablă, momentul în care a primit o notă mică, nivelul de toleranță scăzut la cronometrarea timpului de rezolvare a testelor și instalarea unei reacții anxioase.
Un alt factor care influențează apariția unei astfel de temeri poate surveni din mediul copilului. Sunt acele situații în care adulții din jurul său spun constant despre matematică că este o materie foarte grea, că nu este pentru oricine sau declară despre ei înșiși că nu se descurcă prea bine la matematică. De asemenea, unele preconcepții pot fi preluate din faptul că unul dintre părinți îl deleagă în fața copilului pe celălalt părinte să se ocupe de tema la matematică alături de copil, motivul fiind propria anxietate neexprimată în mod direct.
Întorcându-ne în mediul școlar, profesorii foarte autoritari și cei care nu tolerează greșeli pot induce un nivel de stres ridicat în rândurile elevilor. Însăși complexitatea pe care o dobândește materia odată cu trecerea anilor poate avea o influență însemnată în creșterea nivelului de anxietate, fenomen care a putut fi observat la elevii de școală generală, liceu sau colegiu, care nu avuseseră simptome de anxietate de calcule până la acel moment. Foarte interesant de menționat este faptul că anxietatea de matematică nu este corelată cu nivelul de abilitate de a rezolva exerciții și probleme pe care-l are cineva. Poți fi foarte bun la matematică și totuși să devii anxios în preajma calculelor!
Adevărul este că majoritatea abilităților pe care ne bazăm zi de zi – limbajul, orientarea, recunoașterea persoanelor cunoscute – se dezvoltă și dacă nu le studiem la școală. În schimb, cu matematica modernă lucrurile stau altfel. După secole de aprofundare academică, matematica pe care noi o învățăm azi a depășit limitele unei simple folosiri a unor cifre pentru calcule simpliste. Le cerem copiilor noștri să lucreze cu noțiuni pe care le-am dezvoltat pe parcursul ultimelor câteva milenii, fără să luăm în calcul că ei nu au predispoziția culturală a înțelegerii unor astfel de concepte.
℗PUBLICITATE
Un aspect pe care n-aș vrea să-l omit este faptul că cercetătorii au observat că numărul fetelor care suferă de anxietate de calcul este mai ridicat decât al băieților implicați în studiu. Este foarte curios acest lucru, având în vedere că fetele n-au prezentat o capacitate mai scăzută decât a băieților de a rezolva calcule matematice. Motiv pentru care acest factor a fost clasificat ca un efect al stereotipului societal care a predominat în mediul cultural în care s-au dezvoltat generațiile anterioare.
Este anxietatea de matematică o deficiență de învățare?
Știm că există anumite deficiențe de învățare specifice pentru matematică, cum ar fi discalculia, care este o tulburare de calcul și raționament matematic, sau dysnumeria (lipsa abilității de a ordona corespunzător cifrele dintr-un număr), dar anxietatea de matematică nu este o astfel de deficiență de învățare. Sigur, unele persoane ar putea avea asociate aceste deficiențe de învățare, dar nu toate persoanele le vor avea. Persoanele cu anxietate de matematică pot înțelege concepte matematice și pot calcula, doar că nivelulde anxietate crește atunci când sunt nevoite să facă acest lucru și da, aceste simptome le pot încetini viteza de calcul sau nivelul de concentrare.
Care este impactul pe care anxietatea de calcul îl poate avea în viața unui om
Anxietatea de calcul nu este o condiție care poate amenința sănătatea sau viața pe termen scurt, dar poate influența foarte mult alegerile pe care oamenii le fac și calitatea vieții acestora pe termen lung. De exemplu, atunci când aleg ce fel de studii să aprofundeze sau atunci când își aleg un loc de muncă, un exemplu de alegere sănătoasă ar fi motivată de ceea ce-și doresc să se întâmple în viețile lor și nu de ceea ce ar dori să evite. Pe termen lung, aceștia pot deveni nefericiți din cauza alegerilor lor. În plus, într-o lume în care calculele sunt parte din rutina zilei, a avea permanent această sursă de stres poate afecta negativ relațiile, obiceiurile și alegerile bune pe care le pot face.
Cu atât mai mult când ești părinte și „modelezi“, vrei nu vrei, mintea și personalitatea în plină dezvoltare a copiilor tăi, este nevoie să fii atent la credințele tale, precum „nu sunt suficient de deștept să știu matematică, nu este de mine“, pentru că ei pot internaliza, fără să ne dăm seama, astfel de mesaje, formându-și propriile credințe limitative: „Eu semăn cu mama, ea spune că nu se pricepe la matematică, înseamnă că nici eu nu mă pricep“.
În timp ce încercările profesioniștilor în găsirea unei soluții pentru a diminua efectele anxietății de calcul au rezultate încă nesemnificative, s-a demonstrat că, în categoria cea mai vulnerabilă la această afecțiune, anume în rândurile elevilor de școală generală, atitudinea părintelui și atitudinea profesorului față de matematică sunt acele elemente-cheie care pot influența dezvoltarea sau nu a unei anxietății de calcul matematic.
În loc de concluzie, te invit ca, atunci când ești pe cale să spui elevilor tăi: „Acum, închideți caietele de mate și hai să facem ceva distractiv!“, sau îți îndemni copiii: „Să terminăm cu temele ca să ne putem relaxa!“, să nu uiți să te întrebi: „Oare acesta este mesajul pe care-mi doresc să-l transmit?!“.
Surse:
- https://www.apa.org/monitor/2023/10/preventing-math-anxiety
- https://www.apa.org/topics/anxiety/helping-kids-manage-math-anxiety
- https://www.apa.org/monitor/2023/09/tackling-school-avoidance
Citește și:
CITEȘTE ÎN CONTINUARE
