skip to Main Content

Stimați clienți dorim să vă anunțăm că livrarea comenzilor sosite în această perioadă este posibil să se efectueze cu o mică întârziere din cauza aglomerării firmelor de curierat. Vă mulțumim pentru înțelegere. Sărbători fericite! Refuză

Anxietatea, Fluturii Din Stomac și Fascinanta Legătură Dintre Creier și Intestine

Anxietatea, fluturii din stomac și fascinanta legătură dintre creier și intestine

Urmează să vă întâlniți cu o persoană de care sunteți îndrăgostit, dar pe care o cunoașteți de puțin timp. Pe drum, spre locul de întâlnire, vă gândiți la tot ce s-ar putea să meargă bine sau prost, iar un sentiment ciudat, asemănător unor fluturi care dau agitați din aripi, apare în stomac. Cu siguranță, ați trăit acest scenariu de mai multe ori. Uneori, când trebuie să luăm decizii importante, simțim un gol în stomac, iar alteori, înainte de a ține un discurs, ni se face greață. În toate aceste situații, stomacul nostru pare să vrea să ne spună ceva și să reacționeze în funcție de ceea ce simțim. Totuși, acest lucru e socotit ciudat, deoarece noi știm că creierul este cel care procesează informațiile legate de emoții și ne ajută să facem față situațiilor stresante. Există, oare, totuși posibilitatea ca sistemul nostru digestiv să comunice cu creierul și să reacționeze la emoții și stres? [cs_spacer cs_spacer_height=”1″]

Sistemul digestiv și sistemul nervos

Literatura de specialitate ne arată faptul că sistemul nostru digestiv își are propriul său sistem nervos, numit sistemul nervos enteric. Sistemul nervos central și sistemul nervos enteric se formează în aceeași perioadă de dezvoltare a fătului și sunt alcătuite din țesuturi identice. Sistemul nervos enteric este parte a sistemului nervos autonom și are peste 100 de milioane de terminații nervoase, iar principala sa funcție o reprezintă controlul digestiei. Creierul (parte a sistemului nervos central) și intestinul (cu sistemul său nervos enteric) sunt puternic conectate și comunică bidirecțional prin intermediul nervului vag, cu ajutorul neurotransmitătorilor. Această cale de comunicare este cunoscută și sub denumirea de axa creier-intestin. Nervul vag pleacă de la trunchiul cerebral și realizează conexiunea acestuia cu plămânii, inima și intestinele, interacționând cu controlul parasimpatic al acestora. [cs_spacer cs_spacer_height=”1″]

Comunicarea creier-intestin și senzația de foame

Această comunicare strânsă dintre creier și sistemul gastrointestinal joacă un rol important în controlul întregului proces digestiv și în reglarea apetitului. Studiile de specialitate arată faptul că pacienții care recurg la chirurgie bariatrică (micșorarea stomacului), în urma acestei intervenții, prezintă o activare mai puternică a zonelor creierului implicate în comunicarea cu intestinele.

Senzația de foame apare ca rezultat al comunicării dintre hipotalamus și intestin, fiind implicate și alte structuri ale creierului, cum ar fi amigdala și hipocampul. Studiile de neuroimagistică funcțională ne arată faptul că, la fel ca sexul, drogurile sau jocurile de noroc, mâncarea poate produce o eliberare de dopamină, care ne face să simțim senzația de plăcere. Cu alte cuvinte, mâncarea ne poate provoca plăcere, ne poate face fericiți. [cs_spacer cs_spacer_height=”1″]

Comunicarea creier-intestin și stresul

Atunci când sunt stresați, mulți dintre noi simt efectele stresului la nivelul intestinului. Răspunsul la evenimentele amenințătoare sau solicitante are ca scop mobilizarea resurselor, pentru a face față situațiilor. Prezența constantă a unor evenimente stresante în viața de zi cu zi poate duce la apariția unor simptome la nivelul sistemului digestiv, mai ales dacă stresul devine cronic.

Cercetătorii au încercat să identifice, în ultimii ani, mecanismele prin care mediatorii neurohormonali ai stresului afectează sănătatea intestinului. Spre exemplu, ei au arătat că norepinefrina, secretată ca urmare a stresului, influențează mucusul și bacteriile care populează intestinul, contribuind la creșterea exagerată a florei nocive.

Afectarea microbiomului poate crea dezechilibre la nivelul sistemului imunitar, al metabolismului, și poate influența apariția și menținerea unor tulburări psihice cum ar fi: autismul, scleroza multiplă, depresia și schizofrenia.

Un alt neurotransmițător secretat în momente de stres, pe lângă norepinefrină, este acidul gama amino-butiric (GABA). Acest neurotransmițător are un rol inhibitor și este implicat în diminuarea simptomelor specifice anxietății și stresului. Un studiu realizat pe rozătoare a arătat că bacteriile din intestin influențează sistemul GABA-ergic prezent în creier. Intestinul comunică cu creierul prin intermediul nervului vag. Când nervul vag a fost îndepărtat la o parte dintre rozătoare, efectul anxiolitic și antidepresiv al bacteriilor din intestin a fost eliminat. Aceste rezultate ne sugerează faptul că există un rol benefic al bacteriilor prezente în sistemul gastrointestinal, care influențează sistemul GABA-ergic din creier și comportamentul. [cs_spacer cs_spacer_height=”1″]

Ce putem face?

Din fericire, există câțiva pași pe care care îi putem face pentru a scădea nivelul de stres din viața noastră și pentru a îmbunătăți sănătatea aparatului digestiv. Unul dintre cele mai eficiente moduri de a face față stresului este practicarea regulată a exercițiului fizic. Diversele exerciții care au ca scop coordonarea respirației cu mișcarea pot fi foarte eficiente pentru a reduce starea generală de agitație crescută și anxietate. De asemenea, exercițiile de respirație profundă, prezente în practicile yoga sau mindfulness, activează sistemul nervos parasimpatic. Acest sistem are un rol important în procesul de vindecare a organismului și în procesul digestiei.

Pe lângă practicarea exercițiului fizic, un alt lucru pe care îl putem face pentru a diminua efectele negative ale stresului este controlarea gândurilor negative. Identificarea gândurilor negative ne va permite să ne modificăm felul în care percepem realitatea înconjurătoare și să avem o abordare mai echilibrată, cu mai puțin stres, asupra vieții.

Alexandra Huh

Alexandra Huh este psiholog clinician, doctorand în cadrul Universității Babes-Bolyai din Cluj, pasionată de oameni, neuroștiințe și de viață. Își iubește meseria și caută mereu experiențe care să o ajute să se dezvolte personal și profesional.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Close search
Back To Top
×Close search
Caută