Într-o lume agitată, conversațiile despre conexiune și starea de prezență conștientă sunt din ce în ce mai frecvente, însă puțini dintre noi reușesc să pătrundă cu adevărat în profunzimea acestor concepte. Ce înseamnă, de fapt, să te conectezi și să trăiești în prezent?
Captivi în gândurile noastre
Estimările sugerează că între 70 și 90% din angoasele și temerile noastre legate de viitor nu se vor concretiza niciodată. Dr. David D. Burns, expert în psihologie, a subliniat cât de frecvent se îngrijorează oamenii de lucruri care au o probabilitate scăzută să se întâmple.
De asemenea, se estimează că aproximativ 80-90% din gândurile noastre pot fi considerate negative sau critice, în special atunci când vorbim despre distorsiuni cognitive, cum ar fi catastrofizarea sau generalizarea excesivă. Această tendință de a percepe realitatea într-o lumină negativă este adesea influențată de percepțiile subiective, experiențele anterioare și emoțiile noastre, ceea ce face dificil de stabilit un procentaj exact al gândurilor care reflectă realitatea.
ABONARE NEWSLETTER
Articole care te vor inspira, te vor emoționa și, totodată, te vor susține în menținerea sănătății tale relaționale și a stării de bine — livrate săptămânal în inboxul tău.
Unele surse sugerează că până la 87% din gânduri nu reflectă realitatea obiectivă, ci sunt, în schimb, proiecții ale propriilor percepții, influențate de experiențele de viață acumulate. Aceste perspective evidențiază importanța conștientizării și a gestionării gândurilor negative pentru a promova o stare de bine mintală într-o lume marcată de anxietate și îngrijorare.
Astfel, ne împletim pânze de păianjen din povești ipotetice, lăsându-ne cu greu antrenați în realitatea prezentului. Când, în sfârșit, decidem să interacționăm cu lumea din jurul nostru, ne simțim adesea epuizați, lipsiți de energia necesară pentru a pune în practică ceea ce ne-am propus.
Impactul suprastimularii neuronale asupra longevității
Articolul lui Dutchen (2019) subliniază impactul negativ al supra-stimulării neuronale asupra longevității, sugerând o legătură între activitatea excesivă a creierului și o durată de viață mai scurtă. Această descoperire este relevantă în contextul fenomenului de overthinking (gândire excesivă), care poate duce la o activitate cerebrală necontrolată. Studiul a demonstrat că persoanele care îmbătrânesc și care trăiesc mai mult au niveluri mai scăzute de excitație neuronală, în timp ce persoanele mai puțin longevive au niveluri crescute de activitate cerebrală.
Un aspect crucial evidențiat în cercetare este rolul proteinei REST, care reglează activitatea neuronală și ajută la protejarea creierului împotriva deteriorării. Când nivelurile de REST sunt mai mari, excitația neuronală este suprimată, ducând astfel la o stare de sănătate mai bună și potențial de longevitate. Prin urmare, gândirea excesivă, asociată cu o stimă de sine scăzută și stres mintal, poate contribui la creșterea nivelului de excitație neuronală și la efecte adverse asupra sănătății.
Aceste constatări sugerează că modul în care ne gestionăm gândurile poate avea un impact semnificativ asupra sănătății fizice și a longevității. Promovarea unor strategii de reducere a gândirii excesive, precum meditația sau practici de mindfulness, ar putea ajuta la menținerea excitației neuronale într-un interval sănătos și la îmbunătățirea calității vieții pe termen lung.
Starea de prezență conștientă
O soluție valoroasă la această provocare este starea de prezență conștientă. Aceasta implică îndreptarea atenției asupra momentului actual, observând fără a judeca gânduri, emoții și senzații. Practici precum meditația și mindfulness sunt esențiale în cultivarea acestei stări, conectându-ne mai profund la împrejurimile noastre și la sine.
Prin sporirea conștientizării, nu doar că gestionăm mai bine stresul, ci contribuim semnificativ la bunăstarea noastră mintală. Alegerea de a trăi în prezent devine, astfel, nu doar o dorință, ci o necesitate, având potențialul de a ne recâștiga energia vitală și de a ne reconecta cu esența noastră.
℗PUBLICITATE
Rezultatele studiului lui Grossman, Niemann, Schmidt, & Walach, 2004 subliniază eficiența programului de reducere a stresului prin mindfulness (MBSR) ca intervenție valoroasă pentru o gamă variată de afecțiuni cronice și probleme legate de sănătate. Analizând 20 de studii care au inclus 1605 subiecți, au constatat că mindfulnessul nu doar că îmbunătățește abilitățile de coping cu stresul și disconfortul, dar contribuie și la o stare de bine generală. Efectele pozitive observate sugerează că tehnicile de mindfulness pot îmbunătăți atât calitatea vieții în situații cotidiene, cât și în condiții extraordinare de stres sau boală gravă.
Aceste descoperiri indică faptul că îmbunătățirea sănătății mintale și fizice prin mindfulness nu se limitează la o populație specifică, ci este aplicabilă unei varietăți largi de oameni care se confruntă cu diverse provocări. Într-o lume în care stresul și problemele de sănătate devin din ce în ce mai frecvente, promovarea practică a mindfulnessului poate avea un impact semnificativ asupra stării de bine colective.
Prin implementarea acestor tehnici în viața de zi cu zi, indivizii pot învăța să gestioneze mai bine stresul, să contribuie la bunăstarea lor generală și să îmbunătățească calitatea vieții. Astfel, acest studiu subliniază importanța investiției în programe de mindfulness ca parte integrantă a strategiilor de sănătate publică și a intervențiilor terapeutice.
Psihoterapeutul Gáspár György, autorul cărții Copilul invizibil, ne oferă un exemplu simplu și eficient pentru a experimenta conștiința în momentul prezent. El ne încurajează să ne folosim cele cinci simțuri pentru a ne conecta cu realitatea. Această practică, ce poate dura doar câteva minute, ne permite să ne ancorăm în prezent prin detalii simple.
De exemplu, consumul unei mandarine devine o activitate plină de sens. Începe prin a simți textura fructului în mână, observi mirosul cojii și apreciezi gustul suculent. Asemenea exerciții ne ajută să ne deschidem către experiențele imediate, alungând gândurile care ne pot dispersa atenția.
Practicarea prezenței în viața cotidiană
Starea de prezență conștientă poate fi practicată în diverse situații cotidiene. Poate fi cultivată chiar și când ne aflăm în mișcare, cum ar fi atunci când ne plimbăm pe stradă cu privirea ațintită pe telefon, ratând frumusețea din jur. Cum ar fi să observăm împrejurimile – clădirile, mirosul ploii, culorile frunzelor de toamnă sau lumina soarelui printre crengile copacilor?
Chiar și activitățile banale, precum spălatul vaselor, pot deveni ocazii pentru a fi prezenți. Concentrează-te asupra săpunului în mâini, asupra apei calde și a sentimentului de curățenie. Adevărul este că adeseori spunem că nu avem timp pentru a ne bucura de aceste momente. Totuși, este nevoie de o reprogramare a priorităților noastre.
Modalități de a trăi în prezent
Noi suntem scriitorii propriei povești, iar schimbarea depinde în întregime de noi. Iată câteva sugestii pentru a cultiva starea de prezență în viața de zi cu zi:
- Respirația conștientă: acordă-ți câteva momente pentru a-ți observa respirația. Inspiră profund și expiră lent, concentrându-te pe fiecare inhalare și exhalare.
- Meditația zilnică: Dedică cinci-zece minute zilnic pentru a medita. Fii atent la gânduri și emoții, fără a le judeca.
- Plimbări conștiente: în timpul plimbărilor, observă detalii precum sunetele din jur, mirosurile și culorile, lăsând deoparte gândurile care te distrag.
- Mâncatul conștient: atunci când mănânci, concentrează-te pe fiecare gust, textură și miros. Fii prezent în acel moment.
- Scrisul în jurnal: îți poți exprima gândurile și sentimentele, clarificând ceea ce simți în prezent.
- Exerciții fizice cu atenție: fie că faci yoga sau alergi, fii conștient(ă) de fiecare mișcare a corpului tău și de senzațiile asociate.
- Ascultare activă: atunci când vorbești cu cineva, ascultă cu atenție, fără a intra în gândurile tale sau a te pregăti pentru răspunsuri.
- Observarea naturii: petrece timp în natură, admirând peisajele, texturile și sunetele naturii.
- Practici de mindfulness: încearcă să integrezi tehnici de mindfulness în activitățile zilnice, cum ar fi gătitul sau curățenia.
- Zile de deconectare: acordă-ți zile în care să te deconectezi de la tehnologie, pentru a te reconecta cu tine și cu cei din jur.
- Activități creative: implică-te în activități artistice, cum ar fi pictura sau scrisul, lăsându-ți imaginația să te conducă.
- Ritualuri de recunoștință: la finalul zilei, reflectează asupra a trei lucruri pentru care ești recunoscător, aducându-te în prezent.
- Îngrijire personală: transformă îngrijirea personală într-un ritual, observând fiecare detaliu și fiecare senzație.
- Practici de alegere conștientă: ia decizii conștiente despre cum îți petreci timpul, alegând activități care-ți îmbogățesc viața.
Bibliografie:
- Grossman, P., Niemann, L., Schmidt, S., & Walach, H. (2004). Mindfulness-based stress reduction and health benefits: A meta-analysis. Journal of Psychosomatic Research, 57(1), 35-43.
- Dutchen, Stephanie. New Player in Human Aging, Harvard Medical School, 16 Oct. 2019.
Citește și:
CITEȘTE ÎN CONTINUARE
