Faptul că autenticitatea reprezintă baza dezvoltării și a menținerii unei relații de cuplu sănătoase și mature este un aspect de necontestat. Există însă diferențe în modul în care este înțeleasă autenticitatea de către fiecare partener, ar aceste diferențe se reflectă în dinamica relațională. Nu de puține ori, partenerii de cuplu confundă autenticitatea cu reacțiile automate și comportamentele impulsive, acestea din urmă generând deseori conflicte și tensiuni în relație. Pentru a evita această confuzie, este important să înțelegem diferența dintre autenticitate și reactivitate și modul în care fiecare influențează relația de cuplu.
Ce înseamnă să fii autentic în relația de cuplu
Așa cum spuneam, fiecare dintre cei doi parteneri poate avea o reprezentare diferită a autenticității. Sinceritatea brută, exprimată fără empatie, reacțiile automate și comportamentele impulsive ale unuia dintre parteneri îl pot răni pe celălalt și pot duce la deconectare emoțională. De exemplu, exprimarea nemulțumirilor într-un mod dur, cu un ton ridicat, prin reproșuri și acuzații, fără filtre, fără compasiune și empatie, toate acestea pot face ca partenerul să se simtă respins, neînțeles ori neacceptat.
Este important ca partenerii să se cunoască cu adevărat unul pe celălalt, cu calități și defecte, și să aleagă momentul și modul în care să-și exprime gândurile și emoțiile. Pentru că în relațiile de cuplu sunt stimulate nu doar nevoile de autenticitate ale fiecărui partener, ci și temeri precum cea de respingere sau de a nu fi acceptat ori înțeles. Tentația de a arăta doar aspectele pozitive, plăcute despre noi apare în orice relație, în special la începutul acesteia, și apare ca urmare a fricii de a nu fi respinși. Pe termen lung, această tendință de a-i ascunde partenerului anumite aspecte din viața noastră interioară are efecte dăunătoare relației, deși poate să pară doar o protecție. Astfel, căutarea echilibrului între a fi noi înșine și nevoia de a fi acceptați poate duce la o diluare a autenticității.
ABONARE NEWSLETTER
Articole care te vor inspira, te vor emoționa și, totodată, te vor susține în menținerea sănătății tale relaționale și a stării de bine — livrate săptămânal în inboxul tău.
Pentru a fi autentic într-o relație de cuplu, este nevoie, în primul rând, de conștientizare de sine, asumarea responsabilă a emoțiilor și a nevoilor proprii, precum și comportamente în acord cu propriile valori. Abia apoi putem vorbi despre a fi autentici în relațiile cu ceilalți, pentru că autenticitatea într-o relație presupune vulnerabilizare și curajul de a-l lăsa pe celălalt să ne cunoască viața interioară, să ne vadă așa cum suntem cu adevărat. Și oare cum am putea să lăsăm pe cineva să ne cunoască cu adevărat, dacă noi încă nu ne cunoaștem cu adevărat, nu am ajuns la o bună cunoaștere de sine?
Autenticitatea greșit înțeleasă: reactivitatea
Una dintre capcanele comune ale relațiilor de cuplu este confuzia dintre autenticitate și tiparele comportamentale automatizate. De multe ori, reacțiile emoționale intense, care pot părea sincere sau autentice, sunt, de fapt, răspunsuri automatizate ale creierului nostru, care își au rădăcinile în trecutul nostru și sunt influențate de traume, ori sunt comportamente învățate și antrenate de-a lungul timpului.
℗PUBLICITATE
Un exemplu de automatism este răspunsul „așa sunt eu…“, care apare frecvent în discuțiile dintre parteneri, atunci când unul dintre ei își transmite așteptările sau nemulțumirile. Este o reacție automată la stimuli externi și nu reflectă o adevărată cunoaștere de sine și nici o alegere conștientă de a fi prezent și autentic. Într-un astfel de moment, încheiat cu „așa sunt eu“, partenerii pot cădea în capcana reacțiilor automate, fără a explora motivele din spatele acestora, explorare care poate deschide calea către comunicare și către o înțelegere profundă a nevoilor, așteptărilor și dorințelor fiecăruia.
Așadar, autenticitatea nu înseamnă să spunem tot ce gândim sau să ne comportăm impulsiv, aceasta fiind, așa cum am văzut, reactivitate. De exemplu, dacă suntem foarte furioși, putem spune cuvinte care nu reflectă cu adevărat ceea ce simțim, ci sunt influențate de furie. La fel este cu orice gând sau comportament de-al nostru, pot fi influențate de încărcătura emoțională din acel moment. Autenticitatea nu presupune să fim brutali de sinceri cu cei din jur, într-un mod în care să le dăuneze, pentru că, într-un moment intens emoțional, există posibilitatea ca noi înșine să nu avem claritate în legătură cu ceea ce gândim sau simțim. Așa că, în astfel de momente, în loc să reacționăm automat este mai înțelept să ne acordăm timp pentru a procesa emoțiile simțite, astfel încât să nu ne rănim partenerul/partenera și să nu creăm distanță între noi.
Cum să faci distincția între autenticitate și reactivitate.
Autenticitatea înseamnă să fim conștienți de noi înșine, de ceea ce simțim, să ne recunoaștem și să ne înțelegem propriile emoții înainte de a le exprima. Autenticitatea în cuplu presupune comunicare respectuoasă și empatică față de partener, exprimare într-un mod care să susțină conexiunea și creșterea relației, pe când reactivitatea înseamnă impulsivitate și exprimare brută cu încărcătură emoțională. Reactivitatea poate duce la neînțelegeri și la deconectare, deoarece fiecare partener răspunde mai mult la stimuli decât la nevoile reale ale celuilalt partener. În autenticitate vorbim despre noi, în reactivitate vorbim despre celălalt. Astfel, trecerea de la reactivitate la autenticitate nu doar că îmbunătățește dinamica relațională, dar și contribuie la evoluția personală a fiecăruia dintre parteneri.
Citește și:
CITEȘTE ÎN CONTINUARE
