Somnul este o stare fiziologică, definit prin repaus total sau parțial al conștiinței, prin relaxare musculară, domolire a circulației sângelui și a respirației. Acesta este vital pentru o bună funcționare a organismului, fie că vorbim de o odihnă pe o perioadă de câteva ore, sau de un pui de somn, cu o durată scurtă. Oricum ar fi, acesta este responsabil de dezvoltarea substanței cenușii, de aceea, bebelușii înregistrează până la 12 ore de somn/zi, urmând ca acest interval să scadă, pe măsură ce înaintăm în vârstă. În copilărie, somnul de după-amiază este un coșmar, activitatea care ne anihilează socializarea și nu poate fi dus la bună îndeplinire decât dacă venim după o porție bine meritată de joacă.
Adulți fiind, însă, tânjim după un pui de somn după masa de prânz. Și avem tot dreptul. Studiile de specialitate arată că în intervalul orar 13.00-15.00, temperatura corpului uman scade, crescând nivelul de melatoninā. Așadar, dacă în această perioadă de timp vă simțiți mai domoli și mai toropiți (acesta este motivul principal), și nu leneși, neapărat, chiar dacă în cultura noastră nu există un obicei al acestei sieste biologice.
Cercetători ai domeniului subliniază importanța acestui obicei sănătos, numit drept „pui de somn“, sau „ațipire“. În primul rând, creșterea vigilenței, considerată principalul beneficiu al somnului, responsabilă de rezervorul de energie necesar.
Un alt avantaj al pauzelor de somn ar fi că acestea îmbunătățesc concentrarea și precizia. Un studiu în acest sens arată că persoanele care își alocă timp pentru un pui de somn la prânz au aceeași capacitate de concentrare atât dimineața, cât și după-amiaza, comparativ cu cei care nu au acest obicei. Deși pare greu de crezut, inclusiv puterea deciziei este direct proporțională cu odihna realizată peste zi, flexibilitatea cognitivă fiind esențială în procesul decizional cotidian.
Totodată, memoria și învățarea sunt la fel de simbiotice somnului, cercetările arătând că, o perioadă de ațipire de circa 60-90 minute poate acoperi deficitul unei nopți nedormite (desigur, dacă aceasta este un caz izolat, și nu un obicei repetat seară de seară).
Nu trebuie scăpată din vedere nici starea de spirit și posibilitatea pe care un pui de somn o poate oferi, prin creșterea abilității de a tolera impulsivitatea și modera frustrarea interioară. Știm că în fiecare dintre noi există o zonă impulsivă (gradul acesteia diferă de la persoană la persoană), pe care suntem datori să ne-o stăpânim, în special în interacțiunea cu persoana iubită.
Un alt punct forte al pauzei de somn îl mai are în cazul creativității, așadar, o influență importantă în emisfera dreaptă a creierului, responsabilă de intuiție și puterea creatoare. De asemenea, acesta încurajează și o încrucișare a emisferelor, adică a creierului creativ cu cel analitic.
℗PUBLICITATE
Stresul este cuvântul ce stă la baza oricărei stări intrinseci sau extrinseci negative, însă rezultatele cercetărilor ne arată că aceste pauze de somn pot face minuni și în lupta cu acest inamic ubicuu al secolului XXI, reducându-l și consolidând, în același timp, sistemul imunitar. Din punct de vedere somatic, somnul realizat peste zi are un efect pozitiv și în stabilizarea sistemului coronarian, cu aplicare asupra tensiunii arteriale, aflate în relație directă cu această reacție de alarmă a organismului, renumit sub titulatura pompoasă de „stres“.
Pe scurt, somnul este un restart al corpului, privarea acestuia are însemnate deficiențe pentru organism, iar ceea ce este extrem de important de știut este faptul că acesta nu interferează cu odihna nocturnă, dar, în schimb, practicarea acestui obicei sănătos, ajută la păstrarea unei stări de bine cât mai mult timp. Conform sportivilor de performanță, somnul joacă un rol semnificativ în obținerea unor rezultate extraordinare, de aceea face parte din rutina zilnică a acestora, pentru o bună încărcare a bateriilor.
Trebuie făcută diferențierea între pauzele de somn și somnul nocturn. Cele dintâi trebuie să aibă o perioadă precisă (să fie scurte și realizate, de preferat, pe perioada zilei), pe când odihna nocturnă este de durată mai lungă (6-8 ore, în medie). Inversarea acestora sau prelungirea pauzelor diurne și micșorarea celor nocturne au repercusiuni negative grave asupra stării de sănătate.
De cele mai multe ori, acest lucru nu este posibil pe o perioadă lungă de timp, deoarece, pentru a suplini somnul nocturn, de cele mai multe ori apelăm la diverse energizante, sau cofeină, sau alimentație compulsivă, ale căror rezultate pot fi ușor identificate și radiografiate în urma unor analize de sânge. Așadar, echilibru și balansarea corectă a odihnei sunt cuvinte de ordine pentru o bună funcționare a organismului cu bateriile încărcate. Trebuie precizat că așa cum avem grijă ca telefoanele inteligente să ne fie puse la încărcat, de asemenea, corpurile noastre au nevoie de această încărcare, pentru a face față provocărilor apărute peste zi.
Pentru o viață sănătoasă, specialiștii ne recomandă o moderație în alimentație și în somn, dar și o alternare suportabilă a activităților cotidiene (în vederea evitării burnout-ului), în care excesul de orice fel este exclus, cu prisosință.
Nu trebuie uitat că pentru a-i ajuta pe cei dragi nouă, condiția minimă și necesară este ca noi să fim bine cu noi înșine (fizic și psihic); drept urmare, a ne pune pe primul loc nu înseamnă a fi egoiști, ci a fi suficient de maturi și responsabili de călătoria numită viață ce trebuie parcursă lin, la capacitate maximă, lipsită de hopuri și nu, nu este doar o rețetă, ea se poate plămădi homemade, dacă știm ce vrem de la ea.
CITEȘTE ÎN CONTINUARE
