fbpx
skip to Main Content

Cum te simțeai după o seară întreagă de socializare la o petrecere? Cu ce umpleai conversațiile când nu exista subiectul pandemiei? Mulți pot chiar să facă un efort de gândire, să afle răspunsurile. Realitatea stranie pe care o trăim de luni bune e pe cale să devină mai predictibilă și mai prietenoasă. Printre opțiuni legate de vaccinare și previziuni cu privire la valuri pandemice, putem accesa normalul vieții așa cum îl știam. Cu toate acestea, pe mulți îi sperie asta. În mare parte, îngrijorările sunt legate de sănătatea fiecăruia dintre noi, iar apoi de felul în care putem reintra în firescul interacțiunilor pe care le aveam. 

Auzim în jurul nostru sau simțim pe propria piele dificultăți frecvente de a ne aminti lucruri, scăderea capacității de a fi atenți, greutatea de a lua decizii, anxietate ridicată, probleme în rutina somnului și o stare generală de bine afectată. 

Multe dintre aceste simptome se regăsesc sub conceptul de brain fog, sau ceață mintală, un termen-umbrelă care desemnează o stare în care procesele cognitive nu mai funcționează optim. 

Ce este „brain fog“? 

Termenul este strâns legat de contextul pandemic, care a generat cel puțin două schimbări majore. Pe de-o parte, mediul în care ne desfășurăm activitatea a suferit rareori schimbări, iar creierul a pierdut antrenamentul de a fi receptiv în mod constant la ceea ce se întâmplă în jur. Cu alte cuvinte, în decursul lunilor trecute am schimbat puțin sau deloc mediul în care trăim. Suprapunerea de zile și nopți fără schimbări mari de context poate afecta memoria și funcții ale creierului, precum atenția, creativitatea sau capacitatea de a rezolva probleme. 

Pe de altă parte, rutinele noastre s-au schimbat, iar mult din efortul cognitiv a fost consumat în direcții care până acum nu ridicau probleme: unde putem lucra în liniște, cum delimităm timpul de muncă de cel de relaxare, unde putem face cumpărături în siguranță etc. 

Mai mult, am fost privați de schimbul autentic de informații cu alte persoane, am exclus drumul de la muncă până acasă și alte acțiuni cotidiene, astfel că au existat puține diferențe de la o zi la alta. Plasticitatea sinaptică, abilitatea creierului de a genera noi conexiuni între neuroni, este influențată și de mediile și oamenii noi de care ne înconjurăm. 

Fiecare persoană are un nivel optim de stimulare, astfel că pentru unii nevoia de socializare a fost mare, iar alții s-au simțit în largul lor în izolare. Totuși, reducerea drastică a contactelor sociale aduce cu sine și scăderea stimulării mentale din simplul motiv că avem nevoie de ceilalți pentru a ne dezvolta.

℗PUBLICITATE



În momentul în care lumea devine spațiul locuinței, iar interacțiunea cu alte persoane se transformă într-o amenințare la adresa propriei sănătăți, toată dinamica relațiilor se schimbă.

Ce se întâmplă cu starea noastră psihologică?

Având în vedere întregul context pandemic, este firesc să fim prinși în întrebări despre ce se va întâmpla cu starea noastră de sănătate. Atenția sporită pe care am acordat-o propriului corp în ultimele luni i-a adus pe mulți într-o stare de anxietate ridicată și stres. Nivelul ridicat pe termen lung al cortizolului (hormonul al cărui nivel crește în momente percepute ca stresante pentru noi) scade capacitatea de concentrare și afectează memoria. Astfel, ceața mintală pe care o simțim adesea nu este o dovadă că ne-am pierdut mecanismele psihice necesare funcționării optime, ci doar că avem nevoie să le reutilizăm constant. Din fericire, stă în puterea noastră să realizăm acțiuni simple și eficiente pentru a ne ajuta în acest sens. 

Cum gestionăm ceața mintală? 

O modalitate utilă este de a relua treptat interacțiunile sociale și de a ne stimula funcțiile cognitive prin experiențe noi și relații sănătoase cu cei din jur. Fie că alegem să participăm la jocuri interactive, să citim sau să ascultăm muzică, oricare dintre aceste acțiuni ne poate antrena funcțiile creierului.

Având în vedere că socializarea poate aduce cu sine griji legate de sănătate, este important să le transpunem într-un plan concret de acțiuni (spre exemplu, efectuarea de analize anuale și a unor consultații de rutină). În acest fel, oferim minții control și predictibilitate. Anxietatea ridicată legată de sănătate și scanarea propriilor stări corporale constituie o realitate a zilelor noastre. Totuși, este important să o integrăm într-o normalitate care să nu ne afecteze semnificativ starea de bine. În momentul în care aceste griji devin copleșitoare, este indicat să consultăm un specialist în sănătate mintală.

Un alt mod prin care ne putem ajuta mintea este să schimbăm mediul în timp ce realizăm activități de rutină; spre exemplu, să ținem o ședință cu echipa în timpul unei plimbări prin parc.

Pentru toate acestea, avem nevoie de timp și de grijă față de noi și ceilalți. Ne apropiem din ce în ce mai mult de o lume mai sigură și, probabil, vom vedea cum subiectul pandemiei va intra încet într-un con de umbră. Până atunci, putem să conturăm medii prielnice pentru creier și corp, astfel încât să le facilităm, treptat, un nivel optim de stimulare. 

Iulia Filip

Iulia Filip este psiholog, M.A. și consilier acreditat pentru dezvoltare personală. Susține importanța construirii unor relații interpersonale de calitate. Și-a păstrat de-a lungul timpului curiozitatea legată de factorii din spatele comportamentului uman. Crede în folosirea propriilor resurse pentru conturarea unei vieți cu sens.

Back To Top
Caută