fbpx
skip to Main Content
Burnout – Sabotorul Invizibil, La Muncă Sau La școală

Burnout – sabotorul invizibil, la muncă sau la școală

Burnoutul este un fenomen îngrijorător ce influențează din ce în ce mai mulți oameni. Sindromul Burnout reprezintă o stare de epuizare fizică, psihică și emoțională produsă de stresul prelungit, în general la locul de muncă sau la școală. Aceasta afectează adulții care încearcă să împace multitudinea de responsabilități de la serviciu cu cele pe care le implică viața de familie. În urma sesiunilor de consiliere cu adolescenții, am observat că și aceștia sunt afectați de acest fenomen, fiind din ce în ce mai copleșiți de presiunea pe care o resimt din partea profesorilor și părinților, mai ales în perioada examenelor.

Statisticile spun că 98% dintre români sunt afectați de stres, totuși doar 8% recunosc că acest lucru reprezintă o problemă ce trebuie rezolvată.

De multe ori, în companii se discută despre burnout în șoaptă, fie că este vorba de angajați sau antreprenori. Putem spune să este un subiect tabu în toată regula.

Cum ajungem la burnout?

Înainte de toate, este necesar să înțelegem că suntem responsabili de starea noastră psihică și emoțională, iar prin acestea creăm realitatea fiecărui moment. Acest fenomen nu se manifestă doar psihic, pentru că mintea are capacitatea de a transmite problema corpului (somatizare). Atunci când negăm emoțiile pe care ar trebui să le exprimăm, corpul face același lucru; mai exact, tot ceea ce nu ne este benefic și ar trebui eliminat, el „bagă sub preș“.

Burnoutul nu apare într-o zi. Hans Selye a numit acest răspuns la stres „sindromul general de adaptare“, ce se caracterizează printr-o evoluție în trei etape: de alarmă, de rezistență și de epuizare.

Sindromul Burnout (a arde complet) reprezintă stresul cronic la locul de muncă, școală sau alte contexte epuizante. Acesta duce la epuizare emoțională și retragere socială. Burnoutul apare atunci când:

  • nu reușim să conștientizăm stresul;
  • în încercarea de a gândi pozitiv, începem să negăm ceea ce simțim cu adevărat, până în momentul în care refulăm;
  • avem așteptări nerealiste și ne autosabotăm;
  • nu ne valorificăm abilitățile, timpul și energia investită și astfel ajungem la o discrepanță mare între efortul depus și rezultatele obținute, ceea ce duce inclusiv la stimă de sine scăzută.

Dacă am alege o metaforă pentru a ilustra burnoutul, cea mai potrivită ar fi o persoană care ne inspiră liniștea unei zile însorite, dar care ascunde o adevărată furtună în interior.

℗PUBLICITATE


Burnoutul în lumea adolescenților

Deși mulți dintre noi ignorăm acest fapt, adolescenții se confruntă din ce în ce mai des cu acest fenomen. Printre multitudinea de teste, teze și examene, elevii și studenții sunt supuși unui stres major de a obține performanțe care să nu dezamăgească.

Acești copii, de multe ori, asociază performanțele cu importanța lor în cadrul familiei și grupurilor din care fac parte. De aceea, atunci când nu reușesc să atingă „idealul“ setat anterior, simt că nu mai sunt doriți, nu sunt capabili de nimic, nu au valoare, nu contează, nu se ridică la nivelul așteptărilor, nu sunt înțeleși și că pot pierde iubirea celor dragi. Acest conflict interior îi epuizează pe toate planurile și poate duce inclusiv la probleme de sănătate precum atacuri de panică, insomnii, inapetență, migrene, dureri de stomac, aritmii și altele.

Dacă părinții la rândul lor sunt stresați, ei nu reușesc să gestioneze situația emoțională prin care trece copilul și de multe ori tind să nu-i dea importanță. În aceste situații se pierde conectarea părinte-copil, iar copilul ajunge să se izoleze, simțindu-se singur și neajutorat.

Cum putem să-i susținem pe copiii noștri în perioadele stresante:

  • evităm comparațiile cu alți copii;
  • facem trecerea de la a premia doar rezultatul la a valida efortul pe care copilul l-a depus;
  • insuflăm încredere, susținere și iubire necondiționată;
  • evităm critica și ne mutăm atenția pe conectare și pe sentimentul că suntem împreună în această experiență;
  • îi ghidăm pe copii să vadă partea plină a paharului;
  • îi susținem să conștientizeze emoțiile cu care se confruntă și să le accepte, indiferent cât de „negative“ ar părea;
  • creăm un spațiu de încredere și siguranță în care copiii să se simtă confortabil să vorbească despre orice.

Este important să fim conștienți că stresul are un impact semnificativ atât asupra adulților cât și asupra adolescenților. Când nu reușim să fim prezenți și în echilibru, putem deveni o sursă de stres pentru copii.

Burnoutul nu este un capăt de lume. El poate fi tratat, însă pentru asta este necesar să-l conștientizăm și să abordăm situațiile cu deschidere, sinceritate, conectare și iubire.

Nina Sofian

Nina Sofian este psiholog și coach – atât pentru grupuri, cât și în sesiuni individuale, pentru copii și pentru adulți. E convinsă că misiunea ei este aceea de a-i ghida pe oameni să dobândească libertatea de a fi ei înșiși. Are experiență în zona de parenting și este facilitator atestat în cadrul programului Circle of Security Parenting. Poate fi găsită pe ninasofian.ro.

Close search

Coș

Back To Top
×Close search
Caută