Sunt psihologă și prezentatoare a rubricii meteo, prin urmare mi s-a părut firesc să abordez subiectul impactului vremii asupra sănătății mintale. Tocmai s-a încheiat cea mai lungă perioadă cu cod roșu de căldură persistentă, caniculă și disconfort termic ridicat din România, de când a fost implementat acest sistem al atenționărilor meteorologice. În plus, au fost 16 zile la rând în care temperaturile au trecut de pragul caniculei, și anume de 35°C. Am resimțit cu toții anumite efecte ale căldurii extreme din ultima perioadă. Persoanele din jurul meu s-au plâns cel mai frecvent de o stare de moleșeală și de probleme de concentrare. De ce?
Căldura extremă provoacă stres
Expunerea prelungită la temperaturi ridicate declanșează o cascadă de reacții fiziologice, de la accelerarea ritmului cardiac până la transpirație mai abundentă, care poate duce la deshidratare. Aceste reacții, deși cruciale pentru menținerea echilibrului termic, pot exercita efecte subtile, dar importante asupra sănătății mintale.
Studiile au scos la iveală o corelație între expunerea prelungită la căldură și nivelurile crescute de stres și iritabilitate. Disconfortul fizic indus de stresul termic favorizează apariția stresului psihologic, la care se adaugă, de cele mai multe ori, și perturbarea tiparului de somn, toate ducând la oboseală și la deficiențe cognitive, cum ar fi memoria, concentrarea și capacitatea intelectuală. Mai jos găsești câteva dintre răspunsurile psihologice care pot fi declanșate de valurile de căldură extremă.
Anxietate crescută, iritabilitate și agresivitate
Răspunsul organismului la stres este activat și duce la creșterea nivelului hormonilor de stres, precum cortizolul și adrenalina. Aceste modificări fiziologice pot contribui la un sentiment de neliniște, iritabilitate și sensibilitate emoțională ridicată, intensificând simptomele de anxietate. Te poți simți, așadar, mai predispus(ă) la frustrare, nerăbdare și conflicte interpersonale. În plus, consumul de alcool crește în aceste perioade, ceea ce subliniază legătura complexă dintre starea de bine fiziologică și cea emoțională.
Tulburări ale dispoziției
Modificările fiziologice induse de căldură, cum ar fi fluctuațiile hormonale și tulburările de somn, pot contribui la schimbările de dispoziție. Prin urmare, poți experimenta schimbări accentuate ale dispoziției, sentimente de tristețe sau un sentiment general de instabilitate emoțională.
Scăderea capacității de adaptare
Temperaturile ridicate pot diminua capacitatea unei persoane de a face față stresului. Tensiunea fiziologică a stresului termic poate slăbi rezistența psihologică, făcând mai dificilă gestionarea eficientă a factorilor de stres și a provocărilor zilnice. Acest lucru poate duce la o percepție crescută a stresului și la o diminuare a sentimentului de control asupra propriilor emoții.
℗PUBLICITATE
Scăderea motivației
Disconfortul cauzat de căldură poate duce la scăderea motivației de a te implica în activități. Tensiunea fiziologică provocată de temperaturile ridicate poate reduce nivelul de energie și entuziasmul, iar asta va cauza reducerea participării la activități sociale, profesionale și de petrecere a timpului liber.
Agravarea afecțiunilor psihice preexistente
Temperaturile ridicate pot exacerba simptomele afecțiunilor psihice preexistente. Persoanele cu afecțiuni precum tulburările de anxietate, depresie sau tulburare bipolară pot prezenta simptome intensificate în timpul valurilor de căldură, ceea ce face esențială gestionarea eficientă a sănătății lor mintale.
Valurile acestea lungi de căldură vin însoțite, adeseori, de numeroase alte fenomene extreme, ceea ce poate provoca traume în adevăratul sens al cuvântului, atunci când vine vorba de inundații sau chiar de lipsa alimentelor și a apei potabile. La asta se mai poate adăuga și migrarea cauzată de condițiile nefavorabile cauzate de vreme.
Ce este de făcut
În primul rând, este necesar să iei pauze de la expunerea la temperaturi ridicate cât poți de mult, să te menții hidratat(ă), deci să mărești consumul de lichide. Să gestionezi stresul adoptând un program fix de somn, consumând mese mult mai ușoare și practicând tehnici de mindfulness. Nu în ultimul rând apelează la un psihoterapeut dacă stresul devine copleșitor.
Referințe:
- Rony MKK, Alamgir HM. High temperatures on mental health: Recognizing the association and the need for proactive strategies-A perspective. Health Sci Rep. 2023 Dec 4;6(12):e1729. doi: 10.1002/hsr2.1729. PMID: 38059052; PMCID: PMC10696165;
- Yuyan Chen, Meihui Tao, Weiwei Liu, High temperature impairs cognitive performance during a moderate intensity activity, Building and Environment, Volume 186, 2020, 107372, ISSN 0360-1323;
- Craig A. Anderson, Kathryn B. Anderson, Nancy Dorr, Kristina M. DeNeve, Mindy Flanagan, Temperature and aggression, Advances in Experimental Social Psychology, Academic Press, Volume 32, 2000, Pages 63-133, ISSN 0065-2601, ISBN 9780120152322.
Citește și:
CITEȘTE ÎN CONTINUARE
