Relațiile de cuplu sunt un dans continuu între iubire, conexiune și provocări. Fie că vorbim despre începuturile pasionale, momentele de criză sau de maturitate relațională, fiecare etapă aduce lecții prețioase despre noi și despre celălalt. Ce face diferența între un cuplu care rezistă și unul care se destramă? Cum putem cultiva iubirea în mod conștient? Și care este, de fapt, „secretul“ unei relații fericite? Pentru a răspunde acestor întrebări, am invitat-o pe Camelia Buligoanea, psihoterapeut cu experiență în terapia de cuplu, să ne vorbească despre ce face ca o relație să fie sănătoasă, cum gestionăm conflictele și cum ne putem păstra iubirea vie în timp. În acest interviu, vom explora greșelile frecvente în relații, importanța comunicării autentice și rolul fiecărui partener în construirea unei conexiuni profunde.
Ce diferențe sunt vizibile în modul în care experimentăm iubirea, pe măsură ce înaintăm în vârstă? Cum iubesc oamenii în tinerețe și cum evoluează iubirea la maturitate?
Iubirea evoluează pe parcursul vieții, iar modul în care o experimentăm se schimbă pe măsură ce înaintăm în vârstă, influențată de experiențele de viață, conștientizarea propriilor nevoi și schimbările biologice. În copilărie, iubirea este legată de atașamentul față de părinți, iar relațiile de familie modelează modul în care învățăm să iubim. Adesea, învățăm că iubirea trebuie câștigată, iar acest lucru poate duce la nevoia de a ne adapta pentru a fi acceptați și iubiți, dar și la ascunderea părților noastre vulnerabile.
ABONARE NEWSLETTER
Articole care te vor inspira, te vor emoționa și, totodată, te vor susține în menținerea sănătății tale relaționale și a stării de bine — livrate săptămânal în inboxul tău.
În tinerețe, iubirea este adesea asociată cu explorarea identității și cu dorința de validare și experiențe noi. Tinerii sunt în căutarea sensului propriei identități, iar iubirea devine o oportunitate de a învăța despre sine și ceilalți. De-a lungul anilor, iubirea se schimbă, devenind mai calmă și mai conștientă. Oamenii ajung să aprecieze conexiunile profunde și stabilitatea într-o relație, iar valorile și nevoile lor se transformă. La maturitate, iubirea este mai bazată pe respect, înțelegere reciprocă și sprijin emoțional.
Pe măsură ce învățăm din experiențele noastre și câștigăm o înțelegere mai profundă a propriei identități și nevoi, iubirea devine o legătură bazată pe încredere și susținere. La cuplurile mature, există adesea o mai bună comunicare și o abilitate mai mare de a rezolva conflictele, iar relațiile se bazează pe colaborare și respect reciproc. Pasiunea de altădată se transformă în emoții mai profunde și stabile, iar cuplurile longevive încep să aprecieze mai mult momentele de conectare și sprijin.
Experiențele de viață, cum ar fi divorțurile sau pierderile, pot influența modul în care iubim, dar aceste provocări pot adânci înțelegerea iubirii mature, care include angajamente pe termen lung, compromisuri și sacrificii. Maturizarea iubirii presupune cunoașterea propriei povești din copilărie și înțelegerea impactului modelelor familiale asupra relațiilor noastre. În final, iubirea matură înseamnă a accepta, a ierta și a învăța să-ți deschizi inima față de cei din jur.
Ce spun statisticile despre modul în care relaționează oamenii din diferite generații? Cum se iubeau bunicii noștri în comparație cu tinerii din zilele noastre?
Cercetările recente arată că s-a schimbat semnificativ modul în care oamenii din diferite generații trăiesc iubirea și relațiile. Tinerii de azi sunt mai reticenți în a se căsători și aleg adesea să locuiască împreună, fără a face acest pas formal. În plus, mulți sunt mai deschiși către relații flexibile și de lungă durată, fără a pune accent pe căsătorie ca o necesitate. Într-o eră digitală, comunicarea se face frecvent prin mesaje text, apeluri video sau pe rețelele sociale, ceea ce schimbă dinamica relațiilor și calitatea interacțiunilor față în față.
În trecut, întâlnirile aveau loc în mod tradițional, iar cei doi comunicau prin scrisori sau se întâlneau direct. Astăzi, o simplă conversație telefonică sau un mesaj poate duce la decizii rapide despre relații, de multe ori influențate de impulsuri de moment. De asemenea, tinerii sunt mai înclinați să exploreze relații deschise sau non-monogame, având o viziune mai flexibilă asupra iubirii și a angajamentului. O mai mare preocupare se pune pe egalitatea în relații și pe dezvoltarea personală a fiecărui individ din cuplu.
În ceea ce privește divorțurile, acestea sunt mai frecvente și mai puțin stigmatizate decât în trecut, reflectând schimbarea valorilor legate de relații. Tinerii sunt mai dispuși să încheie relațiile care nu mai funcționează, punând un accent mai mare pe propria fericire și împlinire, în loc să rămână într-o relație din obligație socială.
În concluzie, modul de relaționare a evoluat considerabil de-a lungul decadelor, iar tinerii de azi adoptă o abordare mai flexibilă, mai deschisă și mai conștientă a iubirii și a relațiilor.
Fiind specializată în terapia relațională imago, ce recomandări ai pentru cupluri? Ce comportamente ar trebui să cultive mai des și pe care ar fi bine să le evite, pentru a îmbunătăți starea relațională de bine?
Terapia relațională imago se concentrează pe construirea unor relații stabile și conștiente, prin comunicare empatică și comportamente iubitoare. Aceasta pune accent pe conectarea partenerilor și pe crearea unui mediu sigur, în care amândoi să se simtă susținuți și înțeleși. În terapia imago, „oglindirea“ este un proces esențial, care permite partenerilor să-și exprime gândurile și sentimentele, fără a fi judecați sau întrerupți. Oglindirea ajută la validarea emoțiilor și a nevoilor partenerilor, promovând exprimarea clară și non-critică a acestora.
Comportamentele iubitoare sunt fundamentale pentru crearea unei relații sănătoase și includ: ascultarea activă, validarea sentimentelor, empatia, exprimarea nevoilor într-un mod clar, crearea unui „spațiu sigur“ pentru vulnerabilitate și angajamentul față de afirmații pozitive. Împărtășirea poveștii personale din copilărie, respectiv a așteptărilor și a temerilor, poate ajuta la o înțelegere mai profundă și mai empatică între parteneri. De asemenea, comportamentele fizice afectuoase (atingerea, îmbrățișările, ținerea de mână) și momentele de distracție și umor sunt esențiale pentru întărirea legăturii emoționale.
Pe de altă parte, terapia imago sugerează evitarea comportamentelor dăunătoare, care pot duce la deteriorarea relației, cum ar fi: critica și atacurile personale, distanțarea emoțională, neglijarea intimității fizice și emoționale, proiecția propriilor temeri asupra partenerului și manipularea emoțională. De asemenea, evitarea conflictelor și compararea constantă a partenerului cu alte persoane poate duce la resentimente și frustrare. Neglijarea propriei stări emoționale și controlul excesiv pot submina încrederea și independența în relație.
În concluzie, terapia imago oferă un cadru eficient pentru crearea unor relații sănătoase prin conștientizarea nevoilor, cultivarea empatiei și a comportamentelor iubitoare și evitarea obiceiurilor dăunătoare. Această abordare promovează o comunicare deschisă, un angajament reciproc și construirea unui „spațiu-dintre“ de conectare și siguranță.
Studiile arată că banii, sexul, parentingul, relațiile cu rudele și vacanțele sunt printre cele mai comune surse de conflict. Din perspectiva experienței tale clinice, care sunt principalele motive de ceartă în cuplurile din România?
Din perspectiva experienței clinice și a observațiilor asupra cuplurilor din România, unele dintre principalele motive de ceartă în relațiile de cuplu sunt legate de gestionarea resurselor financiare, comunicarea deficitară, interferența familiei extinse și diferențele în dorințele și nevoile intime. În contextul specific cultural din România, aceste conflicte pot fi adâncite de așteptările sociale și tradiționale, care influențează percepțiile și dinamica relațională.
Unul dintre cele mai frecvente motive de ceartă este gestionarea banilor. Într-un context economic provocator, fricile legate de securitatea financiară sunt accentuate, iar conflictele apar adesea din cauza modului în care partenerii își distribuie responsabilitățile financiare și prioritățile. De multe ori, cuplurile nu reușesc să se pună de acord asupra unui plan financiar pe termen lung, ceea ce duce la reproșuri legate de modul de cheltuire a banilor. Un alt aspect legat de bani, care generează conflicte, este lipsa unui sprijin financiar continuu, în special în cazurile de divorț, atunci când unul dintre parteneri nu contribuie suficient la educația și creșterea copiilor.
Un alt motiv major de ceartă în relații este lipsa unei comunicări clare. Partenerii nu-și exprimă nevoile și dorințele, ceea ce creează frustrare și resentimente. Infidelitatea, gelozia și lipsa încrederii sunt conflicte comune în cuplurile din România, iar aceste tensiuni sunt, de multe ori, amplificate de o comunicare limitată și deconectată emoțional. În astfel de cazuri, cuplurile ajung să se simtă îndepărtate și incapabile să rezolve conflictele în mod constructiv.
Un alt factor frecvent în conflictele dintre parteneri este influența familiei extinse. Cultura românească pune un mare accent pe familia extinsă, iar acest lucru poate crea tensiuni atunci când părinții sau rudele interferează în viața de cuplu, influențând deciziile personale ale partenerilor. Unul dintre parteneri poate simți că nu are control asupra propriei relații, ceea ce poate duce la conflicte serioase.
O provocare comună pentru multe cupluri este gestionarea conflictelor. Ce sugestii ai pentru partenerii care-și doresc să învețe cum să participe în conflicte constructive?
Conflictele sunt o parte normală a unei relații și pot fi o oportunitate de creștere și învățare. Ele aduc la suprafață emoții și nevoi neîmplinite din copilărie, iar 90% din frustrările dintr-o relație provin din aceste traume anterioare. În loc să evităm conflictele, este esențial să le privim ca pe o oportunitate de a învăța și de a dezvolta noi abilități.
Călătoria relațională presupune adaptare și înțelegere reciprocă, iar incompatibilitățile dintre parteneri pot întări legătura prin integrarea diferențelor. Dialogul conștient și empatia sunt instrumente esențiale pentru reducerea reactivității și crearea unui mediu sigur, în care fiecare se simte înțeles și apreciat. Tehnicile de ascultare activă, cum ar fi reflectarea punctelor de vedere, ajută la creșterea înțelegerii reciproce. Conflictul nu este un semn de eșec, ci o etapă de dezvoltare și aprofundare a relației. Conflictele sunt inevitabile într-o relație, dar ele sunt o oportunitate de a învăța și de a crește împreună. Ele aduc la suprafață emoțiile din copilărie și nevoile neîmplinite, iar majoritatea frustrărilor dintr-o relație provin din trecutul partenerilor. Când apare un conflict, cel mai important este să nu fugim de el, ci să-l abordăm cu deschidere și curaj. În loc să ne dorim ca partenerul să fie exact ca noi, ar trebui să vedem incompatibilitățile ca pe o oportunitate de a înțelege perspectivele diferite.
Dialogul conștient, chiar dacă la început poate părea greu, este un instrument puternic pentru a crea un spațiu sigur și empatic. Tehnicile de ascultare activă, cum ar fi oglindirea și reflectarea, ajută la o înțelegere mai profundă a nevoilor și a sentimentelor partenerului. În terapia imago, fiecare partener are ocazia să se exprime fără întreruperi, iar celălalt doar ascultă și validează. Acest proces reduce reactivitatea și încurajează soluționarea constructivă a conflictelor. Conflictul nu este un semn de eșec, ci o oportunitate de a dezvolta noi abilități și de a întări relația. În final, fiecare pas mic de înțelegere și comunicare adâncește legătura dintre parteneri, iar victoria este una comună.
Cum ne poate ajuta starea de mindfulness sau practica prezenței conștiente în gestionarea conflictelor din cuplu?
Mindfulness sau practica prezenței conștiente reprezintă un instrument valoros în gestionarea conflictelor din cuplu. Prin integrarea acestei practici, partenerii pot experimenta multiple beneficii care duc la îmbunătățirea comunicării și a relației. Iată câteva dintre avantajele mindfulness-ului: reducerea reacțiilor impulsive (practicarea mindfulnessului ajută la conștientizarea gândurilor și a emoțiilor, diminuând astfel tendința de a reacționa impulsiv în timpul unui conflict; astfel, se poate face o pauză pentru a reflecta, înainte de a răspunde); creșterea empatiei (mindfulnessul încurajează atenția fără judecată, ajutându-i pe parteneri să înțeleagă mai bine perspectiva celuilalt, ceea ce duce la o empatie mai profundă); reducerea stresului și a anxietății (mindfulnessul reglează răspunsurile fiziologice la stres, permițând o abordare mai calmă a problemelor); îmbunătățirea comunicării (mindfulnessul ajută partenerii să fie mai atenți la cuvintele și la intențiile lor).
În ce mod contribuie mindfulnessul la cultivarea grijii de sine?
Mindfulnessul contribuie semnificativ la grija de sine, sprijinind bunăstarea fizică, mintală și emoțională. Practicarea mindfulnessului ne ajută să fim prezenți, să ne tratăm cu compasiune și să evităm auto-judecata. Iată cum sprijină mindfulnessul grija de sine:
- Conștientizarea nevoilor proprii: ne ajută să răspundem adecvat nevoilor noastre.
- Reducerea autocriticii: cultivăm autocompasiunea, reducând critica interioară.
- Reglarea stresului: reducem anxietatea și stresul prin tehnici de respirație.
- Îmbunătățirea relației cu corpul: ascultăm semnalele corpului.
- Promovarea echilibrului emoțional: ne acceptăm emoțiile, fără a le judeca.
- Autoreflecția: ne clarificăm valorile și obiectivele personale.
- Îmbunătățirea somnului: reducerea anxietății ajută la un somn mai bun.
- Creșterea rezilienței: dezvoltăm o reziliență emoțională mai mare.
Astfel, mindfulnessul sprijină un stil de viață echilibrat și sănătos, fiind esențial pentru grija de sine.
Este posibil să practicăm tehnicile de mindfulness împreună, ca parteneri? Cum ar putea ajuta ele la consolidarea relației de cuplu?
Da, este posibil și benefic să practicați tehnici de mindfulness împreună, ca parteneri, iar acest lucru poate consolida relația de cuplu. Mindfulnessul promovează o conexiune mai profundă între parteneri, ajutând la gestionarea tensiunilor, la îmbunătățirea comunicării și la crearea unui spațiu de înțelegere și susținere reciprocă. Aceste tehnici sunt detaliate și în cartea mea, Mindfulness: Aici și Acum: Ghid de mindfulness, meditații și exerciții pentru conectare, compasiune și recunoștință.
Mindfulnessul ajută la îmbunătățirea ascultării active și permite partenerilor să-și exprime nevoile într-un mod clar și empatic. Exercițiile de respirație sau tehnicile de centrare sunt excelente pentru a crea un spațiu comun de relaxare profundă. Am observat în terapie cum aceste tehnici reduc stresul și tensiunea, întărind sentimentul de armonie și siguranță în relație. Practicile de mindfulness contribuie la creșterea intimității și la crearea unui sentiment de securitate emoțională.
De exemplu, meditațiile de conexiune, cum ar fi exercițiile de respirație sincronizată sau „îmbrățișarea conștientă“, ajută la întărirea legăturii fizice și emoționale dintre parteneri. Mindfulnessul susține compasiunea, empatia și recunoștința, iar prin meditații de iubire și respirație sincronizată, cuplurile pot crea un spațiu sigur și empatic.
Pentru momente de conectare intimă, recomand cuplurilor „plimbările conștiente“: concentrați-vă pe pași, respirație și simțuri, bucurându-vă de natură și de prezența partenerului, fără a vorbi. De asemenea, tehnica „dialogului conștient imago“ folosește prezența conștientă și principiile terapiei imago, pentru a construi o comunicare profundă și empatică.
Ce ne arată știința relațiilor despre secretele unei relații de succes și fericite?
Știința relațiilor a identificat mai mulți factori-cheie care contribuie la succesul și fericirea într-o relație. Aceștia includ factori emoționali, comportamentali și cognitivi, susținuți de cercetări din psihologie, neuroștiință și sociologie. O relație prosperă nu înseamnă lipsa conflictelor, ci gestionarea lor cu deschidere și respect. Semnele unei relații sănătoase sunt: o viziune comună și valori împărtășite; responsabilitatea pentru un spațiu relațional sigur; o comunicare respectuoasă; aprecieri și feedback pozitiv.
Dacă ai putea transmite un mesaj tuturor românilor care, în prezent, nu sunt într-o relație, dar își doresc să fie, care ar fi acesta?
Când îți dorești un partener iubitor, primul pas este să devii tu unul. Este esențial să-ți acorzi timp pentru a te vindeca de relațiile anterioare și de bagajul emoțional rămas. Ceea ce adesea se întâmplă în relație. După cum spune și Harville Hendrix, ceea ce a fost rănit în relație poate fi vindecat tot în relație. Participarea la psihoterapie sau terapia de cuplu poate ajuta la identificarea și înțelegerea tiparelor comportamentale, permițându-ți să trăiești o relație mai conștientă și autentică.
Citește și: