Skip to content

Muzica este, dincolo de arta de a exprima trăiri și idei susținute de sunete, o formă de terapie. Cercetătorii de la Universitatea din Toronto și Unity Health Toronto au demonstrat, potrivit site-ului sciencedaily.com, că ascultarea repetitivă a cântecelor ce au o semnificație personală induce plasticitatea benefică la nivel cerebral la pacienții ce suferă de deficiențe cognitive ușoare ori de boala Alzheimer.

Mai precis, modificările în căile neuronale ale creierului s-au aliniat performanței crescute a memoriei în cadrul testelor neuropsihologice, relevând capacitatea clinică a intervențiilor personalizate bazate pe muzică pentru persoanele cu probleme neurologice (demență, Alzheimer, Parkinson, deficit de atenție, autism etc.), studiul multimodal de referință fiind publicat în Journal of Alzheimer’s disease.

Dr. Michael Thaut (autor principal al studiului, Director al Colaboratoriului de Cercetare în Muzică și Știința Sănătății, Tier One Canada Research Chair in Music, Neuroscience and Health, dar și profesor în cadrul Facultății de Muzică „U of T“ și Facultatea de Medicină Temerty) susține: „Avem noi dovezi despre creier cum că muzica proeminentă din punct de vedere autobiografic – adică muzica ce are o semnificație specială pentru o persoană, cum ar fi cântecul pe care a dansat la nunta sa – stimulează conectivitatea neuronală în moduri care contribuie la menținerea unor niveluri mai înalte de funcționare.“

Muzica – cea mai ieftină formă de terapie, ce poate fi administrată la domiciliu

Cortexul prefrontal este catalogat drept centrul de control al creierului, locul în care au loc procesele cognitive profunde, localizat de echipa de cercetare ca manifestând modificări structurale și funcționale în căile neuronale ale participanților la studiu. Totodată, oamenii de știință au demonstrat că expunerea cerebrală a pacienților cu declin cognitiv în stadiu incipient la muzică proeminentă din punct de vedere autobiografic a activat o rețea neuronală separată, formată din regiuni distincte ale creierului ce au prezentat diferențe de activare după o perioadă de ascultare zilnică a muzicii. (În egală măsură, nu au lipsit nici legături neuronale cu substanța albă, ceea ce reprezintă dovezi suplimentare ale neuroplasticității.)

℗PUBLICITATE



Dr. Corinne Fischer (autor principal al studiului, director de Psihiatrie Geriatrică în cadrul Spitalului St. Mitchael’s Unity Health Toronto) conchide că: „Tratamentele existente pentru boala Alzheimer au arătat beneficii limitate până în prezent. Deși sunt necesare studii controlate mai mari pentru a confirma beneficiile clinice, descoperirile noastre arată că o abordare individualizată, la domiciliul pacientului, bazată pe ascultarea muzicii preferate, poate fi benefică și are efecte de durată asupra creierului.“

Da, muzica este balsam pentru suflet și vitamină pentru creier

Pentru a realiza acest studiu, paisprezece participanți (dintre care opt non-muzicieni și șase muzicieni) au ascultat o selecție de melodii cu relevanță autobiografică pe durata unei ore pe zi, timp de trei săptămâni. Repondenții au fost supuși unor evaluări RMN realizate înainte și după perioada de experiment, pentru a determina modificări ale funcționării și structurii cerebrale. Astfel, pe parcursul scanării, ei au ascultat atât muzică cunoscută, cât și necunoscută (cea nouă a fost ascultată cu o oră înainte de a începe scanarea, părea similară ca stil, însă nu avea semnificații personale). Când a fost redată muzica cunoscută de mai mult timp, o activare semnificativă s-a produs în rețeaua profund codificată a cortexului prefrontal, ceea ce reprezintă, inevitabil, un semn al angajamentului cognitiv executiv. 

În egală măsură, un răspuns puternic a putut fi observat și în regiunile subcorticale ale creierului (zone afectate minimal de patologia bolii Alzheimer). Pe scurt, expunerea repetată la repertorii ce au o însemnătate autobiografică a îmbunătățit cunoașterea tuturor repondenților, fie că erau muzicieni sau nu.

Astfel, deși pare banal, muzica joacă un rol esențial în viața noastră, având efecte inclusiv asupra memoriei (în cortexul prefrontal). Prin urmare, așa cum obișnuim să ne facem timp pentru a merge la sală, pentru a face sport, având grijă, astfel, de sănătatea noastră fizică, așa putem avea grijă de sănătatea noastră mintală, ascultând piesele noastre preferate în orice moment al vieții.

Bianca Sîrbu - contributor senior, jurnalist, lifestyle editor, om de bazã, pasionatã de comunicare, scris și materie cenușie.

Caută
Coșul de cumpărături0
Nu există produse în coș
Continuă cumpărăturile
0