fbpx
skip to Main Content
Când Bărbații își Hrănesc Bebelușii în Public. O Problemă Care ține De Perpetuarea Speciei

Când bărbații își hrănesc bebelușii în public. O problemă care ține de perpetuarea speciei

Alăptatul în public este, încă, un subiect tabu. Nu se vorbește decât cu voce stinsă despre asta și, de cele mai multe ori, multe dintre mămici află diverse sfaturi de parenting de pe forumurile destinate maternității. În zilele noastre, vorbim despre inteligență artificială și despre cât de mult am evoluat, ca specie, putând să luăm legătura unii cu alții de pe alte continente, dar suntem, încă, reticenți la subiecte firești și cât se poate de umane. Alăptatul în public este considerat, la nivel societal, un gest indecent.

Cu toate că există o Săptămână Mondială a Alăptatului la Sân și că un număr impresionant de utilizatori ai rețelelor sociale se grăbesc să distribuie postări și să susțină, fățiș, acest gest absolut normal, suntem, încă, inadaptați firescului pe care alăptarea îl poate reprezenta. E vorba aici de o altă poveste a superficialității de care dăm dovadă pentru a ne proteja brandul personal, de teama de a nu fi catalogați într-un fel sau în altul. Existența și dezbaterea unor astfel de subiecte, prin puterea exemplului, pot normaliza această activitate, în rândul opiniei publice.

Știrea care a făcut înconjurul lumii, zilele acestea, este cea care-l înfățișează pe Trevor Mallard (Președintele Camerei Reprezentanților din Noua Zeelandă), care, în timp ce prezidează sesiunea parlamentară, hrănește copilul unui coleg de breaslă (Tāmati Coffey), în vârstă de o lună. Momentul inedit intervine atunci când cel mic scoate un zgomot, fix în clipa în care Mallard menționează că timpul alocat legislativului de a lua cuvântul a expirat. Postarea făcută pe Twitter de către Mallard a fost preluată și comentată de foarte mulți utilizatori (cele mai multe dintre comentarii fiind pozitive).

Fotografia a avut o greutate aparte, dat fiind faptul că nașterea celui mic fusese anunțată de către tatăl acestuia, parlamentarul laburist Coffey (bebelușul provenind dintr-o mamă surogat și partenerul său, Tim Smith).

Exemple în acest sens au mai existat și anul trecut, când premierul Jacinda Ardern (prim-ministru al Noii Zeelande) a devenit cel de-al doilea lider politic al țării care a născut în vreme ce-și exercita mandatul. În timp ce de fiica ei se ocupa partenerul său, Clarke Gayford, Jacinda și-a reluat activitatea publică, reluând conducerea guvernului. O premieră pe care Ardern a realizat-o și care, cu siguranță, i-a închegat electoratul a fost momentul în care, în toamna anului 2018, și-a adus copilul la Adunarea Generală a Națiunilor Unite.

℗PUBLICITATE


Difuzarea imaginilor prezentând ipostaze umane și normale ale unor oameni aflați în puncte-cheie restabilește și construiește o fațetă mai puțin văzută a politicienilor. Dincolo de funcțiile deținute și de responsabilitățile profesionale aferente, nu trebuie uitat faptul că și aceștia sunt oameni, cu trăiri și dezamăgiri, cu probleme prozaice, cotidiene, rutiniere.

O diferență considerabilă se poate observa (inclusiv pe forumurile de părinți) între felul în care unele femei critică stilul de parenting aplicat de alte mămici comparativ cu atitudinea tăticilor – de unde deducem că, de cele mai multe ori, persoanele de sex feminin tind să fie mai dezaprobatoare și în cazul alăptării în public sau a conduitei altor femei în materie de parenting. Totuși, indiferent că vorbim de o tentă mai emoțională sau, din contra, de una mai pragmatică ori mai fermă, parentingul este o disciplină din ce în ce mai atent studiată de către părinți și aplicată, pe cât posibil, în familiile proprii.

Ceea ce nu trebuie pierdut din vedere este că stilul de parenting adoptat implică luarea în calcul a unor traume, pe care multe persoane din generațiile anterioare le-au adus cu sine și le-au transmis mai departe. De preferat ar fi ca traumele să nu mai fie perpetuate. Anihilarea acestora se poate face din interiorul familiei (de aceea este imperios necesar să le suflăm în aripi copiilor, pentru a le da încredere în tot ceea ce fac). Urmează, apoi, ca și sistemul educațional să-și îndeplinească rolul (care, dincolo de regulile și mediul de învățare, trebuie să fie acela de a-i insufla copilului ideea că orice vis poate deveni realitate prin muncă asiduă, învățare continuă și multă perseverență). În fine, și mediul are contribuția sa, astfel încât copilul să reușească să se integreze.

Prezentarea în fața opiniei publice a unor exemple pozitive din realitatea noastră, a tuturor, dă încredere și deschidere persoanelor mai introvertite. Nu de puține ori, se titrează știri despre diverse tragedii ce au în rolul principal tinere mămici. Perioada sarcinii și a lăuziei (în general, maternitatea) nu e ușoară, de aceea este important ca membrii familiei (nu doar partenerii de viață) să formeze un cerc de încredere, pe care orice mamă să se poată baza. Privarea de somn și schimbările hormonale survenite slăbesc energia și au efecte negative, de cele mai multe ori. Ar fi benefic ca mama să se poată bucura de puiul de om nou venit în familie, alături de familia extinsă. De aceea, este de dorit ca mai multe persoane publice să iasă în față și să prezinte realitatea nefardată și totuși frumoasă (dar anevoioasă pe alocuri) a maternității.

Este nevoie de mult timp pentru a schimba mentalitățile, însă puterea exemplului atârnă suficient de greu cât să poată fi un pas spre toleranță și normalitate. Alăptarea și hrănirea copiilor ar trebui să fie o activitate care să nu mai determine reacții nepotrivite în jur, așa cum nici a lua masa pe stradă (adult fiind) nu șochează pe nimeni.

Pagina de Psihologie

Informații utile, articole de psihologie, o agendă a activităților și evenimentelor din sfera psihologiei, magazin virtual. Împarte informația - sănătatea relațiilor noastre este cea mai importantă resursă pe care o avem.

Close search

Coș

Back To Top
×Close search
Caută