Perioada izolării este una plină de urcușuri și coborâșuri, iar asta pentru că – dincolo de veștile tulburătoare primite vreme de peste două luni – distanțarea socială este un experiment greu de suportat, indiferent de vârstă. O atenție efervescentă e îndreptată asupra copiilor mici, dar și asupra adulților. Însă prea puțin ne îndreptăm interesul către adolescenți și preadolescenți – care, dincolo de modificările hormonale, sunt obișnuiți să se vadă, să se bucure de prezența fizică a prietenilor, cu care își împart bucuriile și neîmplinirile. Abisul cu care aceștia s-au confruntat nu poate fi ușor șters cu buretele, pentru că nevoile emoționale sunt discutate doar în anumite familii, acolo unde inteligența relațională atinge un nivel optim, dar și timpul alocat fiecărui colocatar este unul programat conștient. Însă, ce ne facem cu tinerii care nu au cu cine să împărtășească greutățile prin care trec?
De cele mai multe ori, aceștia apreciază că părinții lor sunt depășiți de situație, că nu înțeleg vremurile pe care le traversează. Astfel, apar diferențele intergeneraționale care, automat, duc la dispute. Conflictele, la rândul lor, împiedică o eventuală comunicare.
Dar nevoia de conectare este vitală, astfel că tinerii găsesc tot felul de modalități pentru a păstra legătura cu prietenii lor.
ABONARE NEWSLETTER
Articole care te vor inspira, te vor emoționa și, totodată, te vor susține în menținerea sănătății tale relaționale și a stării de bine — livrate săptămânal în inboxul tău.
Este și cazul lui Emerson Weber, o fată în vârstă de 11 ani din Statele Unite ale Americii, care a început să trimită scrisori prietenilor ei, pentru a-și edulcora dorul de aceștia. Astfel că, săptămânal, a ajuns la un număr de aproximativ 10 scrisori. Însă, în tot acest proces, Emerson a dorit să trimită un mesaj și poștașului Doug Scott, care a făcut posibilă transmiterea scrisorilor fetei către cei dragi.
Emerson, my 11 year old, is on a bit of a wild ride with the @USPS and our local mail carrier, Doug.
And, I think there’s a deeper message to it all.
First, the backstory…
— Hugh Weber (@hughweber) 2 mai 2020
În scrisoare, fata menționa că „motivul pentru care ești atât de important în viața mea este că, în lipsa unui telefon, tu ai făcut posibilă păstrarea legăturii cu prietenii mei“. Tânăra a pus scrisoarea în cutia poștală, iar în ziua ce a urmat, aceasta a primit un pachet cu două mesaje timbrate: unul de la Scott (poștașul), iar cel de-al doilea de la superiorul lui Scott (angajat al Serviciului Poștal SUA), în semn de recunoștință pentru textul trimis de Emerson la adresa lor.
℗PUBLICITATE
Sara said that, as an essential worker, Doug might not be able to maintain regular correspondence, but she sure could. Em started writing that very afternoon.
— Hugh Weber (@hughweber) May 4, 2020
Linia întâi este reprezentată nu numai de cadre medicale, ci și de lucrători comerciali, poștași, curieri, pompieri, farmaciști etc. În tot acest roller coaster, conexiunea este cea care face posibilă menținerea normalității, prin faptul că nu ne lipsește nimic, chiar dacă stăm acasă. Iar ei își riscă sănătatea, pentru ca noi să fim în siguranță.
Potrivit CNN, conținutul textului scris de tânără a ajuns să fie introdus în newsletter-ul Serviciului Poștal al Statelor Unite. Astfel că Emerson a primit, ulterior, scrisori de la lucrători poștali din toată țara. În acest mod, săptămânal, ea a ajuns să răspundă la aproximativ 25 de scrisori pe săptămână, către noii săi prieteni. Toată această poveste a ajuns să fie transpusă, pas cu pas, pe contul de Twitter al tatălui fetei, Hugh Weber. El a apreciat aceste gesturi drept „semne că oamenii sunt dispuși să scrie o scrisoare, dar și că oamenii au, într-adevăr, nevoie de o scrisoare“. În egală măsură, el speră ca exemplul fiicei sale să fie preluat și de alți tineri. Scrisorile expediate de către tânără erau personalizate prin diverse desene și glume, cu scopul de a înveseli destinatarul.
This is when things get interesting. The next week, we got a letter address to “Mr and Mrs Weber.” It seems that Sara had shared Em’s note as a “Token of Thanks” in the internal newsletter for the Western US and there were some postal folks that wanted to thank her. pic.twitter.com/ImnnZRUx5p
— Hugh Weber (@hughweber) May 4, 2020
Nevoia de conectare este una vitală, cu predilecție în momente în care ne este interzisă apropierea fizică (de care noi, oamenii, avem atâta nevoie). Dincolo de conotațiile afective, este dovedit științific faptul că, atunci când îmbrățișăm pe cineva, se secretă dopamina, endorfinele (responsabile de stimularea circulației sangvine și reducerea durerii), precum și endorfinele (al căror rol este acela de a emana o stare de bine). Musculatura ajunge să se relaxeze, iar încordarea devine aproape inexistentă. Aceste senzații pot fi percepute indiferent de vârstă. Tot acest gol ce s-a format în perioada pandemiei poate fi atenuat prin diverse strategii de coping pe care le putem adopta. Pe scurt, strategia de coping este încercarea de a elimina starea emoțională negativă pe care o avem, raportat la un element stresor.
Exemplul acestei fete poate fi preluat și exersat și de către alte persoane. Să le arătăm celorlalți că le suntem recunoscători fiindcă ne ajută să ne continuăm ritmul vieții fără intermitențe.
CITEȘTE ÎN CONTINUARE
