Skip to content

„Bărbații trebuie să fie puternici fizic, duri din punct de vedere emoțional și agresivi comportamental.

Bărbații trebuie să respingă orice e considerat «feminin», precum exprimarea emoțiilor sau acceptarea sprijinului extern.

Bărbații trebuie să fie competitivi și dominanți pentru a avea statut social și financiar și pentru a câștiga respectul celor din jur.“

Acesta sunt normele masculinității, enumerate de Thompson și Pleck într-un articol științific din 1986, la fel de actuale și întâlnite și în prezent, în 2021, când cei mai mulți cercetători se referă la acestea cu denumirea de „masculinitate toxică“.

De ce au primit aceste caracteristici atributul de „toxic“ și ce putem face pentru a ne separa de ele?

Este important de menționat încă de la început că sintagma „masculinitate toxică“ nu reprezintă o insultă pentru un grup de persoane, ci exprimă un set de trăsături care nasc comportamente cu un impact negativ asupra oamenilor. De aceea, este important să înțelegem cât mai bine acest concept și să chestionăm aceste credințe, pentru a contribui la îmbunătățirea sănătății mintale a bărbaților și la crearea unor spații sigure pentru femei și persoane non-binare.

După mai mult de 40 de ani de cercetare în acest domeniu, Asociația Americană de Psihologie lansa în 2018 primul ghid pentru practica psihologică cu băieți și bărbați, pentru a ajuta clinicienii să îi sprijine pe aceștia să se separe de regulile masculinității care s-au dovedit a fi dăunătoare din punct de vedere psihologic.

În argumentarea Asociației pentru apariția acestui ghid sunt menționate o serie de studii care confirmă necesitatea unui astfel de demers.

• În 2011, un studiu condus de dr. Kristen Springer dovedește că bărbații cu convingeri moderate referitoare la masculinitate sunt de două ori mai dispuși să acceseze servicii de sănătate preventive, față de cei cu convingeri foarte puternice.
• În 2007, cercetătorii de la Colegiul Boston au descoperit că bărbații care se conformează mai mult la normele masculine tradiționale se implică mai mult în comportamente de risc, precum abuzul de alcool și tutun, pe care le consideră normale.
• În 2015, echipa de cercetători condusă de dr. Omar Yousaf a concluzionat că, spre deosebire de cei cu atitudini mai flexibile legate de gen, bărbații cu noțiuni puternic tradiționale despre masculinitate au o perspectivă mai negativă asupra accesării serviciilor de sănătate mintală, având sentimente de inadecvare sau vulnerabilitate și considerând că vor fi percepuți ca „slabi“.

℗PUBLICITATE



Totodată, bărbații au rate mai mari de suicid, violență, comportamente de risc, abuz de substanțe, relații de prietenie mai puține și o speranță de viață mai scăzută decât femeile.

În plus, aceste trăsături de masculinitate tradițională au efecte negative nu numai asupra lor ci și asupra celor din jur – bullying, violență domestică, abuz fizic și sexual, traumă etc. 

Frederic Rabinowitz, psiholog și fost președinte al Societății pentru studii psihologice despre bărbați și masculinitate din cadrul Asociației Americane de Psihologie, afirmă că „din cauza modului în care bărbații au fost crescuți – să fie autosuficienți și responsabili, să aibă grijă de ei –, oricând ceva nu e OK trebuie să fie ținut secret. O parte din ceea ce se întâmplă este că bărbații care țin totul pentru ei se uită în jur și văd că nimeni altcineva nu împărtășește niciunul dintre conflictele lor interioare. Așadar, asta îi face să se simtă izolați. Cred că sunt singuri. Cred că sunt slabi. Cred că nu sunt în regulă. Nu realizează însă că alți bărbați au, în secret, aceleași gânduri, emoții și conflicte interioare.“

Deși modificarea totală a unei culturi patriarhale a masculinității toxice nu se poate întâmpla peste noapte, ce putem face, pentru început, este să ne educăm cu privire la atitudinile pe care le avem față de conceptul de masculinitate, să-i încurajăm pe cei din jur să își exprime gândurile și trăirile emoționale și să ne asigurăm că lucrăm în mod deliberat pentru a găsi definiții proprii ale individualității.

În mod particular, pentru specialiștii în sănătate mintală, Asociația Americană de Psihologie oferă o serie de îndrumări:

  • Educarea cu privire la idealurile masculine dominante;
  • Recunoașterea propriilor prejudecăți și tendințe;
  • Recunoașterea naturii integrate a masculinității și a modalității în care aceasta interacționează cu factori precum spiritualitate, abilitate, vârstă, etnie etc.;
  • Înțelegerea modului în care puterea, privilegiul și sexismul acționează concomitent, prin conferirea unor beneficii bărbaților și blocarea acestora în roluri de gen și sociale înguste și limitative. Totodată, înțelegerea modului în care stoicismul și reticența acceptării vulnerabilității reprezintă piedici în relațiile personale și a faptului că băieții și bărbații trebuie ajutați să combată aceste limitări;
  • Înțelegerea problemelor instituționale și sprijinirea sistemelor educaționale să fie receptive nevoilor bărbaților;
  • Cunoașterea factorilor care predispun la consum de substanțe și suicid și încurajarea bărbaților să își protejeze propria sănătate;
  • Oferirea de servicii atente la socializarea primită de bărbați, luptând totodată împotriva homofobiei, transfobiei, a rasismului și a altor tipuri de discriminare în societate și în instituții.

Institutul Național pentru Sănătate Mintală din SUA mai încurajează clinicienii să observe cum simptomele externe, precum agresivitatea și comportamentele de consum, maschează dificultăți interne ce nu sunt exprimate sau discutate. Mesajul principal este acela că regulile masculinității tradiționale nu îi ajută nici pe bărbați, nici pe cei din jur și că aceștia sunt adaptabili, pot trăi și își pot exprima toate emoțiile, că nimeni nu e invincibil și că grija de sine este extrem de importantă.

Pentru aprofundarea acestui subiect, Lewis Howes discută pe larg în cartea sa, Măștile masculinității, despre așteptările pe care societatea le are de la bărbați și despre multiplele moduri în care acestea le fac rău lor și celor din jur, nepermițându-le să se exprime pe sine, vulnerabili și umani; volumul mai oferă și o serie de îndrumări, pentru o viață trăită cât mai autentic și mai liber.

Andra Stoian - Psiholog, consilier de parenting, trainer și facilitator de grupuri de suport pentru adolescenți, cu experiență de 7 ani în activități cu copii și adolescenți și în coordonare de proiecte educaționale într-unul dintre cele mai mari ONG-uri din România. Pasionată de oameni, training și educație, iubește muzica, plimbările și cărțile. Visează la o lume în care drepturile tuturor oamenilor sunt respectate.

Caută
Coșul de cumpărături0
Nu există produse în coș
Continuă cumpărăturile
0