Diferențele dintre generații au fost dintotdeauna o temă importantă de discuție. Desprinderea aceasta, atât de necesară la nivel individual, cât și la nivel colectiv, a dus la o evoluție constantă. Fiecare dintre generațiile definite astăzi prin literele X, Y, Z are anumite caracteristici care o diferențiază, dar, pentru că discutăm despre „cetățenie digitală“, ne vom opri la ceea ce numim astăzi generația Z sau „nativii digitali“.
Nativi digitali vs. Imigranți digitali
Deși este insuficient și superficial să definim aceste generații după criteriul anului de naștere, excluzând factorii de mediu sau cei culturali, totuși, un aspect diferențiază generația Z de toate celelalte. Numiți și iGeneration sau „nativii digitali“, ei sunt acele persoane care au crescut odată cu ascensiunea fulminantă a tehnologiei. În momentul în care scriu acest articol, cel mai în vârstă membru al acestei generații ar putea avea vârsta maximă de 27 de ani. Crescuți la începutul Erei Digitale, aproximativ 91% dintre ei au acces la un telefon inteligent (smartphone) și 90% dintre ei se uită zilnic pe YouTube.
În timp ce membrii generației Z privesc tehnologia ca pe un dat, toți ceilalți utilizatori „întârziați“ (cei din generația Y și-au petrecut copilăria și mare parte din adolescență fără să aibă acces la telefoane inteligente sau internet) se pot numi „imigranți digitali“. Pentru cei din generația Z, a avea un smartphone la îndemână 24 de ore din 24 este ceva obișnuit. Cei din generația X considerau că apariția primului televizor în sat este o poveste demnă de spus nepoților sau copiilor, nu-i așa?
ABONARE NEWSLETTER
Articole care te vor inspira, te vor emoționa și, totodată, te vor susține în menținerea sănătății tale relaționale și a stării de bine — livrate săptămânal în inboxul tău.
Nepoții aceia suntem noi, generația Y, iar copiii noștri fac parte din generația Z. Astfel, pot spune despre copiii mei că sunt nativi digitali, iar despre mine și soțul meu că suntem imigranți digitali.
Generația noastră nu are repere din trecut în ceea ce privește folosirea tehnologiei. Dacă ar fi să ni se adreseze întrebările: „Care era timpul alocat ecranului în copilăria ta?“ sau „Care a fost primul joc video pe care l-ai jucat atunci când ai împlinit șase ani?“, răspunsurile ar arăta că nu am avut parte nici de prea multe limite, în afara faptului că se întrerupea transmisiunea cu totul, iar primul joc probabil l-am jucat prin adolescență. Astfel, cu atât mai dificilă pare misiunea unor părinți lipsiți de aceste experiențe să educe și să stabilească repere pentru nativii care par să se descurce atât de bine în raport cu tehnologia.
În evoluția lumii au existat dintotdeauna anumite praguri care, odată trecute, au făcut întoarcerea imposibilă, iar accesul facil la tehnologie complexă este unul dintre ele. Odată cu acceptarea instalării unei noi ere digitale, avem nevoie de un set de reguli și legi pentru a ne asigura o integrare armonioasă și benefică, astfel încât să folosim toate atuurile vremurilor în care trăim în favoarea noastră. Întotdeauna am comparat în mintea mea acest prag al tehnologizării vieții de zi cu zi cu cel al apariției primului automobil. La început, nu a fost nevoie de reguli, pentru că existau foarte puține automobile, dar odată ce automobilul a devenit foarte popular, a fost nevoie de un set de reguli și legi pentru evitarea numeroaselor accidente.
Călătoria digitală începe de acasă
Cetățenia digitală reflectă normele și etica folosirii responsabile și adecvate a tehnologiei. Adică reunește toate acele reguli și legi al căror rezultat se leagă de calități precum bunătate, responsabilitate, autocontrol, considerație și altruism. După cum se poate vedea, aceste calități sunt aceleași cu cele pe care fiecare persoană ar fi bine să își bazeze existența și în viața reală.
„Sunt de părere că, de vreme ce copiii dumneavoastră își petrec mult mai mult timp în lumea virtuală decât mâncând, dormind, ieșind în oraș sau mergând la școală, ei au nevoie de mai mult decât acea reziliență dovedită în lumea reală. Le trebuie o flexibilitate în lumea virtuală, pentru a avea grijă de ei înșiși, și o cetățenie digitală, pentru a se îngriji de lumea din jurul lor.“ − spune Jodi Gold, autoarea cărții Părinte în era digitală.
Orice călătorie importantă în viață începe de acasă, iar responsabilitatea de a face corect primii pași (și în lumea digitală), ne revine tot nouă, părinților. În acest sens, sunt prezentate mai jos câteva activități pe care le putem face pentru a ne sprijini copiii să devină rezilienți în mediul virtual. Aplicarea acestor recomandări de către îngrijitori îi poate pregăti pe copii, pentru a deveni cetățeni digitali responsabili și inteligenți.
1. Discuțiile deschise sunt mereu binevenite. Conversațiile pe care le putem avea cu copiii sunt oportunități bune de dezvoltare cognitivă și de încurajare a gândirii critice. Nu vrem ca un copil să creadă tot ce aude pe diferite canale, vrem ca acesta să poată să discearnă între ce este adevărat și ce este fals. Iar aici, în calitate de adulți, putem modela mintea copiilor.
2. Copiii nu trebuie uitați cu bona digitală. Prezența noastră alături de copii atunci când se uită la desene animate ar putea transforma un timp de ecrane într-un moment (și) de conectare. De asemenea, acest obicei este un prilej de a putea oferi sugestii legate de „fantezie vs. realitate“. Nu spun să stăm mereu lângă copil, dar vă sugerez să nici nu-l uităm în fața tabletei sau a vreunui alt ecran.
3. Învățăm din ce vedem. Este important să discutați despre violență și să încurajați copilul să se pună în pielea diverselor personaje. Când vede o scenă mai violentă sau un comportament de bullying întrebați ce crede despre cum se simte personajul respectiv.
4. Limitele ne oferă siguranță. Chiar dacă trăim vremuri în care aparent toată lumea face postări pe social media, este important ca aceste expuneri ale intimității să fie făcute cu măsură.
5. Fiecare greșeală este o oportunitate de învățare. Transformați greșelile comise în online (postarea de poze nepotrivite, detalii legate de adresa personală sau conversații cu necunoscuți) în momente de conectare și creștere. Copiii vor învăța mult mai multe dintr-o conversație deschisă, bazată pe dialog, decât din pedepse sau control parental exagerat.
6. Fiți cetățeni digitali conștienți. Pentru a cunoaște mai bine lumea digitală este important să facem parte din aceasta. Vă încurajez să aveți conturi pe platformele de interes ale copiilor dvs. și ei să știe că părinții sunt la curent cu viața lor digitală.
Copiii învață ce văd la adulți
Unii dintre noi au îmbrățișat tehnologia în viețile lor, în timp ce alții se tem de efectele ei. Ca în orice aspect al relației părinte-copil, regulile privind timpul la ecrane și uzul de aparate sofisticate (cu acces la internet) ar trebui să se facă în cadrul normelor care reprezintă atât valorile noastre de viață, cât și stilul parental în care credem. O evaluare sinceră a consumului de tehnologiei în familie, o evaluare aplicată tuturor membrilor familiei − de la mic la mare − ar putea aduce claritatea de care avem nevoie pentru a putea seta limite cu blândețe și respect.
Dacă suntem siguri de ceva este că tehnologia nu va pleca prea curând din viețile noastre, iar nevoia unei educații digitale este la fel de necesară, pentru siguranța și stima noastră de sine, ca toate valorile esențiale pe care le cultivăm în viața reală.