Ce știm până acum despre felul în care COVID-19 atacă creierul – Pagina de Psihologie
skip to Main Content

La un an de la apariția COVID-19, oamenii de știință descifrează încă impactul pe care virusul îl are asupra corpului uman; s-a descoperit destul de curând că nu avem de-a face cu o simplă răceală sau doar cu o boală respiratorie, ci că acest virus atacă aproape toate sistemele de organe din corpul nostru, inclusiv inima și creierul. Printre primele simptome raportate ale bolii au fost și pierderea mirosului și a gustului, un indicator al faptului că virusul afectează și sistemul nervos. Cu timpul, au fost semnalate și semne de accidente vasculare cerebrale și alte complicații neurologice, cognitive, psihologice și psihiatrice la pacienții spitalizați cu COVID-19 moderat și sever.

Universitatea din Liverpool a realizat o cercetare condusă de Mark Ellul și colegii săi, revizuind rapoartele de caz a 901 pacienți cu COVID-19, care au raportat o serie de manifestări neurologice, printre care pierderea mirosului și a gustului, stare de confuzie, encefalită (inflamație în creier) și sindromul Guillain Barré, o tulburare în care sistemul imunitar atacă nervii corpului (conform The Lancet Neurology, 2020). Alte cercetări din Franța, analizând aceleași rapoarte a 58 de pacienți COVID-19, au identificat constatări neurologice la 67% dintre pacienți (The New England Journal of Medicine, 2020). „Cea mai bună estimare a noastră de până acum este că 30% până la 50% dintre pacienții spitalizați au probleme de natură neurologică. Există o gamă largă de simptome descrise, printre care și dureri de cap, amețeli, slăbiciune, confuzie, probleme de mișcare a ochilor, convulsii și paralizie,“ spune doctor Majid Fotuhi, director medical al NeuroGrow Brain Fitness Center și autor principal al unei revizuiri cuprinzătoare a efectelor COVID-19 asupra sistemului nervos (Journal of Alzheimer’s Disease, 2020).

Așadar, virusul are efecte neurologice incontestabile. Dar modul în care afectează, efectiv, celulele nervoase rămâne încă un mister. Oare activarea sistemului imunitar poate produce acest tip de simptome? Sau este chiar virusul care atacă direct sistemul nervos? 

Un simptom – sau un set de simptome – care a atras o atenție tot mai mare este un diagnostic imprecis numit „ceață mentală“. Chiar și după ce simptomele principale asociate COVID-19 au scăzut, nu este neobișnuit ca unii pacienți să experimenteze pierderi de memorie, dificultăți de concentrare a atenției sau o stare de confuzie. Este încă neclar ce stă la baza acestor experiențe, deși ele pot proveni și din inflamația la nivelul întregului corp cu coronavirusul. Cu toate acestea, mulți oameni dezvoltă oboseală și ceață mentală care durează încă luni de zile chiar și după un caz ușor de COVID-19, care nu a stimulat sistemul imunitar în exces.

În acest context clinic al simptomelor neurologice, felul în care COVID-19 afectează creierul uman a atras atenția oamenilor de știință cu scopul de a preveni efectele pe termen lung ale acestei boli. Cercetători din cincisprezece țări s-au înregistrat la Consorțiul Global pentru a studia disfuncția neurologică în COVID-19. Efortul de colaborare, susținut de Neurocritical Care Society, colectează date și evaluează rezultatele funcționale și cognitive pentru a informa strategiile de tratament. „Studiile antivirale și alte terapii testate pentru a trata COVID-19 analizează unele măsuri de rezultate foarte grosiere, cum ar fi supraviețuirea sau durata spitalizării. Comunitatea științifică trebuie să includă și rezultatele neurologice, psihologice și psihiatrice. (…) Cred că va fi o mare nevoie ca psihologii să se implice, să ajute pacienții să-și recunoască simptomele și să caute tratament pentru ei,“ spune același doctor Majid Fotuhi.

Comunitatea științifică susține că nu este neapărat necesar ca virusul să pătrundă în creier pentru a provoca unele dintre simptomele neurologice. Multe efecte legate de durere ar putea apărea dintr-un atac asupra neuronilor senzoriali, a nervilor care se extind de la măduva spinării pe tot corpul pentru a aduna informații din mediul extern sau din procesele corporale interne. Cercetătorii fac acum progrese în înțelegerea modului în care SARS-CoV-2 ar putea să deturneze neuronii care detectează durerea, numiți nociceptori, pentru a produce unele dintre simptomele distinctive ale COVID-19.

Alte serii de studii realizate în Anglia, Canada sau Finlanda, au indicat la pacienții COVID-19 care au fost în ATI, din cauza insuficienței respiratorii acute sau a șocului din orice cauză, o treime dintre aceștia prezintă grade profunde de afectare cognitivă, astfel încât performanța la testarea neuropsihologică este comparabilă cu cele din situațiile de leziuni cerebrale traumatice moderate. În viața de zi cu zi, astfel de efecte cognitive asupra memoriei, atenției și funcțiilor executive ale creierului pot duce la dificultăți în gestionarea medicației, gestionarea finanțelor, înțelegerea materialelor scrise și chiar purtarea unor conversații cu prietenii sau familia. Efectele psihologice pe termen lung observate în mod obișnuit ale pacienților care au stat la ATI includ anxietatea, depresia și tulburarea de stres posttraumatic (PTSD).

℗PUBLICITATE



Pentru a integra aceste concepte și a forma un cadru preliminar pentru studierea COVID-19 în creier, dr. Majid Fotuhi și colegii săi au propus un sistem în trei etape pentru clasificarea complicațiilor neurologice din boala COVID-19:

Etapa 1: Deteriorarea sistemului nervos este limitată la celulele epiteliale din nas și gură. Principalele simptome neurologice includ pierderea mirosului și a gustului. Aceste reacții adverse par a fi destul de frecvente. Un studiu a constatat reducerea mirosului la 41,7% dintre persoanele cu COVID-19, în timp ce 55,4% au prezentat reducerea gustului (Mercante, G. și colab., 2020). 

Etapa 2: Virusul declanșează un răspuns inflamator care duce la formarea de cheaguri de sânge care pot provoca accidente vasculare cerebrale. 

Etapa 3: Un răspuns inflamator exploziv numit „furtună de citokine“ dăunează barierei hematoencefalice – o barieră fiziologică care apare între sânge și creier și al cărei scop este menținerea homeostaziei în sistemul nervos. Acest lucru poate permite celulelor și moleculelor inflamatorii – și, eventual, particulelor virale – să intre în creier. Pacienții pot dezvolta convulsii, confuzie, comă sau encefalopatie (o anomalie a creierului care duce la modificarea stărilor mentale sau a comportamentelor).

Ce știm în acest moment este că, din nefericire, COVID-19 are efecte incontestabile asupra sistemului nervos, dar încă se studiază dacă aceste efecte sunt generate de infecția efectivă a neuronilor. Concluzia este că virusul poate, în principiu, să infecteze creierul, iar efectele de natură neurologică, psihiatrică sau psihologică sunt resimțite de o parte numeroasă a pacienților cu Covid-19.

Oana Calnegru

Oana Calnegru este psiholog și psihoterapeut de familie şi trainer de programe de dezvoltare personală adresate copiilor şi părinţilor. A absolvit programul de formare în psihoterapia relațională din cadrul AMPP.

Caută