fbpx
skip to Main Content
Cele 4 Reguli Cu Care Poți ține La Distanță Al Doilea Val De COVID-19

Ne bucurăm de veștile ce anunță diverse relaxări, în urma cărora ne apropiem (măcar tangențial) de viața pe care o duceam odinioară. Însă, în egală măsură, facem eforturi să ne păstrăm simțul civic și responsabilitatea la același nivel ridicat, întrucât – fie că vrem, fie că nu vrem să credem – virusul încă mai face victime printre noi.

Ne dezmorțim ușor-ușor și regândim, fiecare dintre noi, felul în care vom acționa de acum înainte, precum și abordarea pe care ar trebui să o adoptăm, pentru a fi în siguranță (atât noi, cât și cei cu care interacționăm). Și căutăm exemple pe care am putea să le urmăm, la cei care au trecut cu bine peste această perioadă greu încercată, făcând eforturi uriașe pentru a nu infecta un număr impresionant de persoane. Unul dintre exemple este chiar sistemul medical. Exemplul medical Boston ne arată că se poate lucra în condiții cvasinormale, însă cu mare grijă unii față de ceilalți și doar atâta vreme cât respectăm câteva reguli de bază. Potrivit modelului medical, măsurile de igienă, de screening (înainte de a intra la locul de muncă), distanțarea socială și purtarea măștilor sunt esențiale. Nerespectarea oricărui element din această ecuație reprezintă un eșec previzibil. 

Interiorizarea măsurilor de igienă

Ni s-a explicat încă de la izbucnirea pandemiei că este foarte important să ne spălăm des pe mâini (cel puțin 20 de secunde). Însă este înțelept să și interiorizăm frecvența cu care alegem să o facem (acesta din urmă influențând eficiența măsurii). 

Un studiu realizat pe focarul de coronavirus din 2002 a relevat faptul că spălarea mâinilor de mai bine de 10 ori pe zi reduce rata suprainfectării populației. Așadar, dezinfectarea suprafețelor de lucru (cel puțin o dată pe zi) și spălarea mâinilor la două ore (sau ori de câte ori ieșim dintr-un mediu de grup) ne pot ajuta să ținem virusul departe de noi. 

Distanțarea socială 

Un alt aspect important ce nu trebuie pierdut din vedere este faptul că acest COVID-19 se transmite cu precădere prin picăturile emise de către persoanele infectate, atunci când tușesc, strănută, vorbesc sau, pur și simplu, expiră.

Motiv pentru care o altă măsură eficientă o reprezintă păstrarea distanței. Suntem diferiți și unici totodată. Drept urmare, unii dintre noi vorbesc mai tare, alții pe un ton mai jos. Însă, oricât de ciudat ar suna, s-a dovedit că cei ce au un volum mai ridicat generează mai multe particule respiratorii, așadar riscul de a-și contamina interlocutorul este mai mare.

Și – pe principiul complementarității – aici intervine distanțarea, care este apreciată la aproximativ 1,5 – 2 metri. (De exemplu, în multe locuri putem vedea cum aceasta e trasată pentru a ajuta populația atunci când se află la piață, la cozi în supermarket sau transportul în comun etc.). 

Sub umbrela revenirii la locul de muncă, specialiștii pun accent și pe alternarea programului de lucru. În prezent, acolo unde telemunca poate fi realizată, fără ca asta să afecteze businessul, este de preferat să o alegem (în vederea degajării incintei în care ne aflăm, dar și a prevenirii supraaglomerării traficului și a transportului în comun). Dar, dacă tot am atins subiectul „birou“, este aprioric să existe (dincolo de un spațiu apreciabil între mese) despărțitoarele de plexiglas, pentru o mai eficientă evitare a interacțiunii directe, precum și micșorarea numărului de angajați ce folosesc liftul simultan (în special în cazul clădirilor corporatiste).

Calcularea distanței optime în vederea propagării particulelor ce se pot transmite în aer s-a realizat în cadrul focarelor anterioare, începând cu cel al meningitei infecțioase din anul 1981, când, într-o școală din Texas, 4 din 5 copii au ajuns să se infecteze pe principiul proximității.

Mai exact, din cauza spațiului restrâns dintre aceștia (de doar 2,5 metri) și a faptului că acesta a fost redus pe durata prânzului, bacteriile s-au putut transmite cu rapiditate, făcând ravagii în rândul copiilor.

O altă raportare relatează cazul unui pacient care, în 2002, a infectat 22 de persoane (dintre care 5 au pierdut lupta cu viața), în urma unui zbor de trei ore până la Hong Kong via Beijing. Însă, în acest exemplu, distanțarea socială era imperios necesară (de vreme ce pasagerii aflați la 7 rânduri de scaune mai încolo au ajuns să se îmbolnăvească de la același purtător).

Așadar, este destul de dificil de apreciat, din punct de vedere epidemiologic, care este distanța minimă suficientă pentru protejarea de fiecare virus în parte, întrucât fiecare dintre aceștia vine cu particularitățile sale.

Totuși, experții vin cu o veste bună (dacă se poate numi așa): gradul de contaminare al noului coronavirus (față de alte tulpini similare) ar fi de la 1 bolnav la doar 2-3 persoane sănătoase. 

O altă variabilă importantă este și durata expunerii. Adică expunerea alături de o persoană infectată mai puțin de 15 minute reduce riscul de  transmitere.

Drept urmare, normele impuse în sistemul sanitar sunt extrem de eficiente, deși observăm adesea, inclusiv în mediul online, persoane ce se opun până și banalei termoscanări. Însă această distanțare are efecte pozitive și dacă folosim numai măști de protecție.

Măștile de protecție – un „must have“ 

Măștile chirurgicale au reprezentat un măr al discordiei încă de la izbucnirea pandemiei. Pe de-o parte, au fost voci pro și contra măștilor procurate din farmacii (de unică folosință) sau a celor din bumbac (reutilizabile).

Trebuie să fim realiști și să admitem că încălzirea accentuată a vremii provoacă disconfort și, odată cu aceasta, suntem nevoiți să purtăm masca de protecție – lucru care devine din ce în ce mai anevoios, în activitatea cotidiană. 

Însă merită subliniat că un studiu publicat în Nature atestă că măștile chirurgicale sunt eficiente în proporție de 99% (prin blocarea picăturilor respiratorii externe), cu amendamentul că acestea trebuie să fie utilizate în mod corect.

Se face și o precizare a eficienței fiecărui tip de mască, mai precis a celor chirurgicale în comparație cu cele confecționate din bumbac: durata de viață a virusului pe material textil este scăzută (în medie, 3 ore), așadar pot fi eficiente și acestea din urmă; însă măștile de tip textil nu dețin în structura lor filtre care să poată absorbi particulele virale (cele chirurgicale fiind de 3 ori mai eficace în blocarea transmiterii virusurilor respiratorii).

℗PUBLICITATE


Dincolo de materialul utilizat, un alt subiect stringent îl reprezintă și potrivirea acestora pe forma nasului. 

După cum precizam mai devreme, din cauza căldurii și a materialului din care este confecționată masca, tendința noastră este aceea de a o purta incorect – lucru care face posibilă transmiterea bolii.

Simultan, specialiștii ne mai spun că nici măștile chirurgicale, dar nici cele confecționate din două straturi de bumbac nu sunt etanșeizate perfect. Drept urmare, ele îl pot proteja pe seamănul nostru, însă – din cauza părților laterale – riscăm să contactăm noi virusul. Suntem sfătuiți să le utilizăm, în ideea că astfel nu ne vom atinge fața (lucru pe care îl facem de aproximativ 20 de ori pe oră, fără să realizăm, acesta fiind un automatism). Una dintre variantele cele mai sigure ar fi reprezentată de masca N95, confecționată dintr-un material de filtrare ce deține o sarcină electrostatică mai mare, cu ajutorul căreia se blochează cel puțin 95% dintre particule din aer, având o dimensiune mai mică de 0,3 microni.

Însă, pe cât sunt de utile, pe atât sunt de greu de purtat, ele fiind uzitate, în majoritatea cazurilor, de personalul medical ce lucrează în linia întâi și tratează pacienți suferinzi de COVID-19. 

De asemenea, există și varianta măștii N95 cu supapă, aceasta ușurând expirarea prin filtrul exterior. Ea este utilă împotriva prafului și polenului, dar nu și a virușilor, drept dovadă nu avem nicio protecție în contextul actual.

Screening-ul sau „radiografia“ situației reale

Experții susțin cu vehemență importanța testării persoanelor simptomatice. În lipsa testărilor, oamenii sunt nevoiți să se autocarantineze pe o perioadă mai lungă (atunci când prezintă simptome). Totodată, nici ancheta epidemiologică nu poate fi efectuată, ceea ce poate duce la crearea și perpetuarea unui real focar. Studiile demonstrează că, deși o persoană e asimptomatică, nu înseamnă că nu este infectată. Debutul bolii, de facto, se realizează înaintea declanșării simptomelor, având o curbă descendentă în a cincea zi, asemeni gripei sezoniere.

Un alt „secret“ al sistemului medical este utilizarea unui site web în care angajații își înregistrează, zi de zi, înainte de a intra la locul de muncă, prezența sau absența vreunui simptom specific. Astfel, în cazul în care unul dintre angajați este simptomatic, cazul poate fi izolat, testat, iar persoanele apropiate – notificate ulterior.

Respectarea cu religiozitate a celor patru indicatori prezentați înseamnă adaptarea la viața actuală, fie că vrem, fie că nu.

Dar este necesar să absorbim un alt tip de educație și să avem grijă ca aceste noi obiceiuri să fie interiorizate și folosite atât spre binele propriu, cât și spre binele celuilalt. 

Acum, mai mult ca oricând, este momentul să ne gândim și la ceilalți, să mutăm centrul atenției de pe propria persoană, să avem o abordare holistică. 

Siguranța și libertatea pot merge mână în mână, dacă dăm dovadă de maturitate și adaptabilitate la noile vremuri.

Întoarcerea la locul de muncă înseamnă o mare provocare – atât pentru angajatori, cât și pentru angajați.

Însă, dincolo de dorința și nevoia de a reveni la locul de muncă, nu putem să nu remarcăm faptul că, la nivel public, guvernele nu vin în ajutorul populației cu instrucțiuni clare, pe care să le punem în practică. 

În acest sens, rămâne emblematică fotografia publicată în The Times, ce prezintă un frizer din Tusla, Oklahoma, care purta masca strâmb și se scobea în nas, în timp ce tundea un client (care, la rândul său, nu purta mască). Asta, în condițiile în care numărul cazurilor în zonă crescuse de la o săptămână la alta, mai ales că respectarea măsurilor nu a fost supravegheată de către guvernanți.

Este important să fim responsabili la nivel individual, pentru a putea avea rezultate la nivel de masă. Dincolo de sintagma „merge și așa“, este necesar să fim realiști: ne luptăm, în continuare, cu un inamic invizibil, dar destul de agresiv. A crede în teorii conspiraționiste nu ne ajută să traversăm prin această pandemie, nici măcar din punct de vedere psihologic. 

Maturitatea și cunoștințele dobândite sunt cele care vor face departajarea între semeni. Însă este necesar să comunicăm în acest moment și să dăm dovadă de compasiune unii față de ceilalți, dar și față eroii din linia întâi. A bloca sistemul medical ar însemna că nu am înțeles nimic din toată această perioadă.

Este eminamente necesar să repornim economia și să ne reluăm activitatea. Însă, în egală măsură, merită să conștientizăm că relaxarea unor reguli nu înseamnă anularea lor (de vreme ce ne situăm, încă, la nivel național, într-o fază de platou, și nu de descreștere a numărului de cazuri).

În prezent, nu mai este vorba doar despre noi înșine. E lesne de înțeles că, având grijă de noi înșine, automat, vom avea grijă și de seamănul nostru. 

Bianca Sîrbu

Bianca Sîrbu - jurnalist, om de bazã, pasionatã de comunicare, scris și materie cenușie.

Back To Top
×Close search
Caută