Cinci feluri prin care mintea ne joacă feste – Pagina de Psihologie
skip to Main Content

Ce mănânc azi? Cum mă îmbrac pentru interviu? Pentru ce linie de credit să optez? Creierul nostru este asaltat în fiecare zi de atât de multe opțiuni, încât ajunge adesea în imposibilitatea de a lua o decizie. De la alegerea produselor necesare traiului de zi cu zi până la alegerea unui partener sau a unei profesii, toate opțiunile trec prin filtrul gândirii noastre și nu numai.

Cântărirea alternativelor ne consumă adesea mult efort cognitiv și există o serie de explicații pentru asta. În primul rând, este imposibil să avem acces la toată informația necesară luării unei decizii. Apoi, capacitatea noastră de a procesa toată informația de interes este limitată. În al treilea rând, emoțiile intervin în procesul de luare a deciziei și pot surclasa cogniția, astfel că luarea deciziei nu este un proces pur rațional.

Mai mult decât atât, creierul nostru apelează în multe situații la o serie de iluzii cognitive (cognitive bias) care să-i faciliteze alegerea. Cunoașterea acestora ne ajută să luăm decizii mai conștiente, cât mai în acord cu preferințele noastre și cu realitatea în care trăim.

Iluzia accesibilității

Această „scurtătură“ a creierului se referă la estimarea probabilității unui eveniment. Mai specific, estimarea este evaluată în funcție de ușurința cu care situații similare sunt reamintite. Spre exemplu, supraestimăm probabilitatea unui accident de mașină doar pentru că am auzit multe știri legate de acest subiect în ultima perioadă. În esență, această iluzie facilitează luarea deciziilor în condiții de risc, însă nu oferă cele mai bune rezultate, dat fiind faptul că se bazează pe un set limitat de date.

Iluzia confirmării

Tendința de a selecta din realitate și de a da crezare informațiilor care ne confirmă părerile poartă numele de biasul confirmării. În acest mod, creierul acceptă doar informații în concordanță cu opiniile pe care le are deja și ignoră sau respinge ceea ce nu corespunde cu acestea. Creierul își face munca mai ușoară prin faptul că nu mai procesează informații noi și diferite de cele existente. Dezavantajul acestei iluzii este că ne poate împiedica să luăm decizii informate și ne face opaci în a asculta păreri diferite. 

℗PUBLICITATE



Iluzia ancorării

În acest caz, avem tendința de a lua ca punct de referință prima informație pe care o auzim legată de un anumit context. Spre exemplu, prima ofertă într-o negociere devine o ancoră pe baza căreia sunt aduse celelalte oferte. Un alt exemplu face referire la emiterea unor diagnostice pe baza unora deja existente, chiar dacă ele sunt incomplete sau incorecte. Această eroare în gândire apare adesea în situații în care cunoștințele despre evenimentul evaluat sunt limitate, iar resursele de timp și energie de care dispunem sunt reduse. 

Self-serving bias

Această iluzie cognitivă ne predispune să ne asumăm meritele pentru rezultatele favorabile și să dăm vina pe circumstanțe în cazul unui rezultat nedorit. Astfel, ne apărăm stima de sine și încrederea în propriile capacități. În cazul în care am luat o notă bună la un examen vom considera că ea se datorează propriilor eforturi și calități, iar dacă nota nu ne mulțumește vom avea tendința de a atribui eșecul proastei predări, condițiilor de examinare sau altor factori externi. Folosirea în exces a acestei iluzii ne împiedică să aducem o schimbare comportamentului pentru a obține un rezultat mai bun.

Efectul Dunning-Kruger

Sub imperiul acestui efect, persoanele tind să ofere o apreciere greșită propriei incompetențe și să judece greșit înalta competență a altora. Astfel, cei care nu au cunoștințe solide într-un domeniu își vor supraestima propriul nivel de competență și nu vor recunoaște cunoștințele de care dau dovadă cei cu adevărat competenți. De cealaltă parte, acest efect stârnește dubii și neîncredere în capacitățile celor cu adevărat avizați într-un anumit domeniu. În mod cert, distorsionarea realității în acest fel favorizează dezinformarea publicului larg și luarea unor decizii nepotrivite.

Rândurile de mai sus dovedesc că alegerile nu fac parte în totalitate dintr-un proces pur cognitiv, conștient și intențional. Cu alte cuvinte, există situații în care folosirea iluziilor cognitive este adaptativă și ne permite luarea deciziilor fără consecințe majore. Totuși, o bună conștientizare a acestora ne ajută să ne argumentăm alegerile, să optăm conștient pentru o anumită direcție de acțiune și să înțelegem povestea alegerilor noastre.

Iulia Filip

Iulia Filip este psiholog, M.A. și consilier acreditat pentru dezvoltare personală. Susține importanța construirii unor relații interpersonale de calitate. Și-a păstrat de-a lungul timpului curiozitatea legată de factorii din spatele comportamentului uman. Crede în folosirea propriilor resurse pentru conturarea unei vieți cu sens.

Caută