Skip to content

Suntem atrași de poveștile de dragoste ce au dăinuit în timp, în ciuda vremurilor pe care le-au traversat, fără să ne punem întrebarea dacă și lor le-a fost greu. Pur și simplu, ne este mai ușor să concluzionăm că relațiile erau mult mai greu de destrămat pe atunci și să completăm ideea cu variate explicații.

Însă, dacă am fi curioși la ceea ce istoria sănătății relaționale ne arată, am putea observa cum cuplurile aflate în relații de lungă durată au câteva instrumente cheie pe care le folosesc, în așa manieră încât să navigheze în tandem pe axa timpului. Mai exact:

  • acestea folosesc dialogul – pentru a purta conversații dificile; 
  • au un cont bancar emoțional; 
  • știu să utilizeze expresii de creare a siguranței și să reparare daunele create; 
  • exprimă respect relațional; 
  • evită să cadă pradă tiparelor negative. 

Drumul de la ceartă la dialog

Potrivit site-ului huffpost.com, unul dintre aceste instrumente, de la care nu se abat partenerii cărora le este bine împreună, este însăși deschiderea spre purtarea de conversații dificile. Normalizarea ideii de conflict relațional duce la un firesc al acceptării că suntem ființe umane, cu evoluții dinamice ce merită a fi ajustate, în funcție de nevoile și obiceiurile fiecăruia dintre noi.

ABONARE NEWSLETTER


Articole care te vor inspira, te vor emoționa și, totodată, te vor susține în menținerea sănătății tale relaționale și a stării de bine — livrate săptămânal în inboxul tău.


De această părere este Ana Băiescu, doctor în psihologie și psihoterapeut imago certificat internațional: „Partenerii de cuplu conștientizează și acceptă că sunt diferiți și asta poate duce uneori la conflicte. Dar știm că aceste conflicte sunt modalități de exprimare a nevoilor neîmplinite, a unor temeri sau suferințe. Și astfel, pot fi vindecate sau transformate.“ De asemenea, Ana Băiescu apreciază că „există modalități sănătoase de a comunica anumite aspecte care ne creează disconfort, de exemplu, prin dialog. Ascult mesajul partenerului(ei) pentru a-l înțelege, nu pentru a oferi un răspuns. Cu multă curiozitate, deschidere, empatie.“

Așadar, specialiștii în sănătatea relațională ne îndeamnă să nu lăsăm timpul să decidă în locul nostru, ci să avem curajul de aborda cu încredere subiectele dureroase sau tabu, cu partenerul de viață. Cu cât suntem mai sinceri și reușim să verbalizăm aspecte din viața noastră, cu atât conexiunea în cuplu va fi mai mare. Chiar dacă acest conversații ne stârnesc butoanele vulnerabilității, ele ne și sporesc accesul la intimitate și cunoaștere. Mai multe informații despre cum se poartă un dialog inteligent și cum facem trecerea de la conflict la conectare, sunt disponibile în recent lansata carte – Terapia imago: știința relațiilor

Contul bancar emoțional

Am auzit, de curând, noțiunea de „contabilitate emoțională“ și recunosc că nu mă așteptam la o astfel de sintagmă raportată la emoții și trăiri. Și totuși, acesta este un alt instrument de relaționare, de care cuplurile experimentate țin cont, fără a ține scorul lucrurilor bune și mai puțin bune, în cuplu. După cum spune și expertul relațional dr. John Gottman, fiecare cuplu este indicat să aibă un cont bancar emoțional – pe care se poate baza în momentele grele sau cele de criză. 

Ce putem face pentru a ne crește acest cont? Ei bine, nu trebuie să strângem bani, ci fapte bune: gesturi pozitive, surprize, mici atenții sau atitudini pozitive la adresa omului alături de care ne trăim viața. Astfel de microcomportamente mențin siguranța emoțională și ne protejează în fața durerii inevitabile ce apare în orice relație.  

℗PUBLICITATE



Și psihoterapeutul Ana Băiescu ne reamintește: „Relația de cuplu este o călătorie. Un drum pe care mergem împreună în ritmuri diferite, fără a număra pașii fiecăruia“. Iar pentru momentele dificile, ne recomandă să programăm un dialog cu ascultarea mesajului primit, oglindire, validare și empatie: „Vreau să avem un dialog despre ceea ce s-a întâmplat. Ești pregătit(ă) să mă asculți?“. S-ar putea să ni se pară ușor artificiale aceste expresii de relaționare, însă asta doar pentru că mintea noastră are tendința de-a se raporta la modelele obținute din familie. Drept urmare, dacă nu ne-am văzut părinții comunicând în acest sens, nu înseamnă că aceste expresii sunt nepotrivite, este doar un indiciu al faptului că avem de învățat. 

Acceptare, reparare și respect

Acceptarea defectelor celuilalt poate fi un bun scut împotriva distanței între parteneri, spațiu ce devine din ce în ce mai mare odată cu apariția dezamăgirilor, dar și a frustrărilor acumulate în timp. Așa se face că în cadrul cuplurilor solide, alegerea de a spune „îmi cer scuze“, sau „iartă-mă“ este un obicei des întâlnit, sănătos și menit să repare rupturile ce apar, inerent, cu sau fără voia celor doi actori conjugali. 

După cum punctează adesea și psihoterapeutul relațional Gáspár György: „La baza relațiilor fericite nu se află lipsa de greșeală, ci bunăvoința de a repara daunele produse“. Ceea ce înseamnă că nu merită să ne consumăm energia pentru a evita orice greșeală și a mima perfecțiunea, este mult mai înțelept să trăim în mod autentic, să ne acceptăm punctele de creștere și să ne reamintim că la naștere niciunul dintre noi nu a semnat vreun contract de perfecțiune.  

În egală măsură, cuplurile solide experimentează, la modul cel mai serios, respectul. Desigur că au existat și în istoricul lor momente de furie, de frustrare, de încrâncenare, dar toate acestea nu vin la pachet și cu lipsa respectului. A aplica diverse invective și a ne disprețui persoana semnificativă din viața noastră nu ajută nicicum (nici măcar pentru psihicul nostru, în momentul în care le rostim). Ba mai mult, așa cum citim în cărțile de psihologie relațională, critica merită înlocuită cu vulnerabilizarea și exprimarea deschisă a nevoilor sau a durerilor. Din nou, suntem încurajați să facem ce stă în puterea noastră, fără să răspândim și mai multă negativitate sau să tragem frâiele controlului. 

Fie că suntem de puțin timp într-o relație amoroasă, fie că suntem de mai multă vreme, este necesar să ne amintim că jumătatea de cuplu nu ne aparține, nu este un bun pe care l-am „achiziționat“ și căruia nu mai trebuie să-i mai aducem grijă, iubire și atenție.

În egală măsură, după prea multe experiențe eșuate, oamenii tind să creadă că relațiile de lungă durată nu prea se mai „fabrică“, însă psihoterapeuții tind să ne demonteze aceste asumpții. Psihologa Ana Băiescu apreciază că există cupluri care ajung la un echilibru sănătos din punct de vedere psihologic și acestea îmbină în mod conștient mai multe ingrediente care fac ca relația să funcționeze.

Cu ce să rămânem după acest articol

În concluzie, dacă ne dorim să avem o relație de durată este important să nu facem următoarele lucruri: 

  1. Să nu evităm conversațiile dificile, ci să învățăm să le gestionăm cu maturitate, utilizând ceea ce psihologii numesc dialog. 
  2. Să nu ținem scorul comportamentelor, ci să alegem să ne creștem contul bancar emoțional. Facem cât mai mult bine, știind că astfel relația are doar de câștigat. 
  3. Să lăsăm mânia la o parte, și să îndrăznim să funcționăm ca niște adulți maturi din punct de vedere relațional. „Iartă-mă!“, „Îmi pare rău!“ – sunt expresii care nu trebuie să lipsească din bagajul nostru de cuvinte. 
  4. Să uităm de porecle, etichetări sau dispreț, alegând însă să vorbim deschis despre ce ne doare sau deranjează. 
  5. Să nu ne tratăm partenerii ca pe niște obiecte aflate la dispoziția noastră. Ființa umană are dreptul înnăscut la respect, iar noi avem datoria de-a exprima respect prin fiecare gest, cuvânt sau atitudine.  

Bianca Sîrbu - contributor senior, jurnalist, lifestyle editor, om de bazã, pasionatã de comunicare, scris și materie cenușie.

Caută
Coșul de cumpărături0
Nu există produse în coș
Continuă cumpărăturile
0