Ți‐e teamă că te vei purta cu copiii tăi la fel cum părinții tăi s‐au purtat cu tine? Eviți angajamentele, sau tremuri la gândul de a spune „nu“? Mănânci prea mult, bei sau fumezi prea mult, iubești, cumperi sau îți faci griji în exces? Îi învinovățești pe ceilalți pentru suferința ta? Ți‐ai dori să‐ți faci trecutul să dispară?
Mulți oameni suferă în acest fel, iar majoritatea sunt chinuiți de copilăria lor. În acea perioadă ai învățat cum să relaționezi cu cei din jur și cum să le obții iubirea și aprobarea. Atunci ai asimilat tiparele de comportament ale părinților și ți‐ai format propriile valori. Aceste lecții au devenit fundația vieții tale adulte. Dacă fundația a fost una defectă, atunci structura din prezent a vieții tale va fi precară. Vei fi predispus să recreezi tiparele din trecutul tău și să retrăiești suferințele pe care le‐ai avut în copilărie.
La ce te poți aștepta de la Ghidul copilului interior
Această carte te ajută să‐ți reconstruiești fundația defectă. Îți oferă o formulă pas cu pas pentru a te reîntoarce în copilărie și a‐ți repara rănile ce te‐au lăsat slab și vulnerabil. Te ajută să umpli golurile din sentimentele și abilitățile tale, ce există pentru că nu ai putut să progresezi cu succes prin stadiile de dezvoltare ale unei copilării sănătoase. Te ghidează de‐a lungul unui proces de vindecare a acelor sentimente rănite, prin personificarea și cunoașterea acestor sentimente sub forma copiilor interiori?
ABONARE NEWSLETTER
Articole care te vor inspira, te vor emoționa și, totodată, te vor susține în menținerea sănătății tale relaționale și a stării de bine — livrate săptămânal în inboxul tău.
Cine sunt copiii din interior? Sunt vocile dinăuntrul tău care poartă sentimentele pe care nu ai putut să le exprimi în copilărie. Îți poartă teama, furia, rușinea și disperarea. Îți poartă de asemenea entuziasmul, bucuria, fericirea și dragostea, dar mulți dintre noi a trebuit să ne negăm și aceste sentimente. Indiferent dacă ai fost ignorat, umilit, sau abuzat, ai învățat încă de la o vârstă foarte fragedă că nu este sigur să simți. Ai învățat că sentimentele înseamnă să fii vulnerabil, iar vulnerabilitatea înseamnă că ai putea să nu supraviețuiești. Pentru că ai vrut să supraviețuiești, ai învățat să nu mai simți.
Multe persoane au învățat că nu e sigur să simtă, pentru că au fost crescute într‐o epocă în care sentimentele erau considerate neimportante. Dacă ai fost crescut de părinți care au trecut prin Marea Depresiune sau au suferit în timpul Celui de‐Al Doilea Război Mondial, atunci ai fost crescut de părinți care au avut puține șanse de a simți. Au fost mai preocupați să aibă mâncare pe masă, un acoperiș deasupra capului, sau bani în bancă pentru viitor. Simțul siguranței a depins de integrare și de apartenența la o comunitate ce le‐a oferit stabilitate.
Cel de‐Al Doilea Război Mondial a reprezentat finalul stabilității în societatea noastră. În anii ’50, pe măsură ce economia și tehnologia s‐au dezvoltat, am devenit mai mobili. Rudele, comunitățile și stabilitatea au rămas în urmă. Pe măsură ce am progresat în anii ’60, ne‐am pierdut idealismul. Asasinatele, lupta pentru drepturi sociale și un război fără sens ne‐au lăsat răniți și apatici. Anii ’70 au adus cu ei Watergate, cursa înarmării nucleare și deziluzia. Până să înceapă anii ’80, am ajuns într‐un purgatoriu – deconectați de cei din jur, fără să ne reconectăm însă cu propriile sentimente sau cu noi înșine.
℗PUBLICITATE
Acum această conexiune este absolut necesară. Aceia dintre noi care fac parte din generația „baby boom“ descoperă că am fost crescuți pentru a face parte dintr‐o societate care nu mai există. O conexiune cu intuiția sau adevăratul nostru sine și abilitatea de a ne identifica și procesa sentimentele sunt elemente de bază pentru starea noastră de bine emoțională.
Ca rezultat, mulți dintre noi ne simțim dezrădăcinați sau nepregătiți pentru provocările zilei de azi. Avem nevoie de modalități prin care să facem față acestor sentimente. Trebuie să învățăm cum să identificăm, exprimăm, eliberăm și trans‐ formăm ceea ce simțim. Să înveți cum să faci acest lucru necesită să retrăiești ceea ce ai simțit în copilărie, pentru că atunci ai învățat pentru prima dată despre sentimente. Cartea Ghidul copilului interior este concepută pentru a te ajuta în acest obiectiv de vindecare.
Ce face și ce nu face acest ghid
Acest ghid:
- îți indică modalitățile potrivite de a face față sentimentelor pe care le ai în legătură cu părinții și copiii tăi;
- îți oferă instrumentele de care ai nevoie pentru a‐ți confrunta și jeli trecutul, ca să poți să schimbi modul în care te raportezi la acesta;
- te ajută să faci față mai eficient problemelor, ca să poți să trăiești fără dependențe și cu sentimente mai profunde;
- te învață să simți fără să reacționezi exagerat;
- îți permite să‐i eliberezi pe cei din jur de responsabilitatea față de sentimentele tale;
- îți oferă abilitățile de care ai nevoie pentru a acționa ca urmare a unei alegeri și nu a unei obsesii;
- îți prezintă rolul ceremoniilor, pentru a te ajuta să‐ți ritualizezi pașii dezvoltării personale;
- te ajută să‐ți descoperi și să‐ți recuperezi potențialul creativ.
Acest ghid nu:
- răspunde la toate întrebările pe care le ai despre propria durere; te învață să pui întrebările potrivite, ca să descoperi chiar tu răspunsurile;
- te vindecă sau repară; vei face tu însuți acest lucru, prin onestitatea propriilor eforturi depuse;
- elimină nevoia de alte persoane; te va ajuta doar să depinzi mai mult de propria persoană, decât de alții;
- îți cere să‐ți confrunți părinții, decât dacă alegi tu să faci asta;
- te învață cum să te simți bine; te învață cum să simți.
Extras din cartea Ghidul copilului interior, care se găsește cu reducere aici.
Citește și:
CITEȘTE ÎN CONTINUARE
