fbpx
skip to Main Content

Una dintre întrebările primite la adresa contact@paginadepsihologie.ro sună în felul următor: „De ceva timp, îmi fac curaj să încep ședințele de psihoterapie și nu știu exact ce să aleg. Aș avea nevoie să înțeleg pe ce reguli se produce schimbarea în psihoterapie și dacă ajută mai mult terapiile de scurtă durată sau cele de lungă durată. Mulțumesc!“ 

Noi ne-am obișnuit să vedem psihoterapia – prin prisma ideologiei modelului medical – ca pe un proces de rezolvare a problemelor centrat pe „patologie“, adică pe identificarea și tratarea diferitelor tulburări. Dar ne putem gândi la psihoterapie ca la un proces de rezolvare a problemelor centrat pe nevoi, pe dezvoltare, pe resurse. 

Milton Erickson, bunăoară, spunea că cele mai multe probleme ale clienților săi sunt cauzate de niște limitări învățate. În sensul acesta, psihoterapia înseamnă depășirea acestor limitări printr-un nou proces de învățare. 

Din punctul meu de vedere, psihoterapia reprezintă un proces în care ne putem descoperi resursele, potențialul, motivația și voința de a crește neîncetat, motivația și voința pentru o viață bună, o viață pe care să o simțim cu adevărat „a noastră și despre noi“. Nu este singurul proces cu ajutorul căruia putem face asta, dar e unul foarte potrivit. 

Întrebarea „În cât timp?“ mă duce cu gândul la un alt citat celebru, de data aceasta provenind de la Carl G. Jung: „Privilegiul unei vieți este acela de a deveni cei care suntem cu adevărat.“ Cu alte cuvinte, e un lucru bun să ne gândim că, până la ultima suflare, putem crește și putem împlini și mai mult „opera de lumină“ care suntem. Acest lucru nu înseamnă că trebuie să mergi la un terapeut toată viața, deși sunt oameni care fac acest lucru și trebuie să ne gândim la asta ca la o opțiune dependentă de nevoile, scopurile și posibilitățile fiecăruia. Poți veni la terapie cu un o anumită problemă concretă de rezolvat în minte și să te oprești atunci când simți că ți-ai bifat obiectivul (timp mediu, undeva între câteva săptămâni și câteva luni). 

℗PUBLICITATE



Câteodată, te oprești la o singură ședință de terapie (pentru că o simți suficientă sau pentru că nu îți permiți mai mult) care te ajută să descoperi și să pui în lucru mecanismele și resursele necesare pentru a rezolva problema sau apăsarea care te-a făcut să cauți tocmai acum un terapeut. Alteori, te poți concentra pe procesul acesta de dezvoltare personală în sine, de-a lungul căruia scopurile concrete sunt menite să îți structureze călătoria, dar fără să fie stații finale ca atare și poți apela în mod continuu sau cu întreruperi la unul sau mai mulți terapeuți. 

Ceea ce vreau să subliniez este că în loc să ne gândim că dacă cineva merge timp îndelungat la terapie asta înseamnă că „e grav“ sau e dovada unei „slăbiciuni personale“, ne putem gândi că, pentru persoana respectivă, dezvoltarea personală ocupă un loc important, iar ea apelează la serviciile unui specialist, exact la fel cum putem apela pe termen lung la serviciile unui antrenor sau ale unui dascăl sau mentor. Deși, din unele puncte de vedere, nu e cea mai fericită analogie, ideea e aceasta: poți apela pe termen lung la serviciile unui specialist pentru a fi asistat într-un proces de dezvoltare; la fel cum poți deveni tot mai bun în profesie sau în practicarea unui hobby, poți deveni mereu mai bun și la a fi „tu însuți“; iar acest „mereu mai bun“ nu înseamnă că azi nu ești suficient de bun, înseamnă doar că, atâta timp cât trăiești, călătoria spre tine însuți (și spre ceilalți) nu s-a terminat.

Eu cred că oricâte ședințe de terapie ai alege să faci, ele îți vor fi benefice, atât timp cât în centrul lor stau nevoile și scopurile tale și atât timp cât acest lucru este în permanență monitorizat de către client și terapeut deopotrivă.

Krisztina Szabó

Dr. Krisztina G. Szabó este psihoterapeut, formator și supervizor în cadrul Asociației Române de Hipnoză Clinică, Relaxare și Terapie Ericksoniană (ARHTE), cu specializări și în Psihoterapia Centrată pe Persoană (focusing) și în Terapia prin Acceptare și Angajament (ACT). În prezent, desfășoară activități de formare în hipnoză clinică și terapie ericksoniană în cadrul ARHTE, precum și de formare continuă, și lucrează ca psihoterapeut în practică privată în cadrul Centrului PsiFocus (psifocus.ro).

Back To Top
×Close search
Caută