După cum știți, de la începutul anului, am reluat rubrica noastră lunară Cititorii întreabă, un spațiu dedicat clarificării și sprijinului în provocările relaționale de zi cu zi. Psihoterapeuta Camelia Buligoanea, specializată în psihoterapie integrativă și știința relațiilor, răspunde întrebărilor primite de la voi pe adresa de mail a redacției, oferind perspective valoroase, ghidaj profesionist și recomandări empatice pentru o mai bună înțelegere a relațiilor și a echilibrului emoțional.
„Cum fac să nu mai fug de certuri? Am înțeles că pot fi și utile, dar eu le percep tare inconfortabile, emoțional vorbind. Mulțumesc anticipat pentru răspuns!“ (Bogdan, Râmnicu Vâlcea)
Dragă Bogdan,
ABONARE NEWSLETTER
Articole care te vor inspira, te vor emoționa și, totodată, te vor susține în menținerea sănătății tale relaționale și a stării de bine — livrate săptămânal în inboxul tău.
Îți mulțumesc pentru întrebare – este una extrem de valoroasă și profund umană. Îndrăznești să pui în cuvinte ceea ce mulți dintre noi simt, dar rareori verbalizează: frica de ceartă și disconfortul emoțional pe care-l provoacă. Iar faptul că ai înțeles că certurile pot avea și o latură constructivă este o conștientizare importantă.
Pentru început, merită să spunem limpede: cei mai mulți oameni nu se tem neapărat de conflict, ci de felul în care au trăit conflictul în trecut. Dacă în copilărie ai asistat la certuri frecvente, violență verbală sau fizică, la critici constante sau la tăceri tăioase, atunci e firesc ca sistemul tău nervos să asocieze orice ceartă cu pericolul. Frica ta nu este exagerată și nici lipsită de logică – ea este, de fapt, un mecanism biologic de protecție, învățat și întipărit în corpul tău încă din primii ani de viață.
Atunci când simți tensiune într-o conversație sau observi primele semne ale unui conflict, corpul tău reacționează automat: pulsul se accelerează, mușchii se încordează, apar dureri de cap sau de stomac, mintea se încețoșează. Poate simți un nod în gât sau ai impresia că ai fost lovit în plexul solar. Toate acestea sunt semnale ale sistemului tău nervos autonom, care percepe „pericol“ acolo unde, poate, există doar o diferență de opinie.
Frica de ceartă nu e despre voință, ci despre neurobiologie
Această frică nu poate fi depășită doar prin rațiune, pentru că nu e generată de logică. Este o reacție biologică, adânc înrădăcinată în experiențele timpurii și în emoțiile nespuse. Sistemul nervos reacționează fie prin luptă, fugă, îngheț sau comportamente de „a face pe plac“, toate fiind forme automate de apărare. Unii se retrag, alții atacă, unii se închid, alții caută disperat aprobarea. Dar toate aceste reacții trădează același lucru: o rană veche care se activează în prezent.
În realitate, cearta este adesea un strigăt de conectare
„Uită-te la mine, nu mă abandona! Rămâi și când sunt greu de iubit.“
Aici intervine teoria imago, dezvoltată de Harville Hendrix și Helen LaKelly Hunt – un cadru terapeutic care redefinește conflictul nu ca pe o problemă, ci ca pe o oportunitate. În viziunea imago, fiecare dintre noi a interiorizat rănile copilăriei și, inconștient, le proiectează în relațiile adulte. Atractivitatea față de un partener nu e întâmplătoare: alegem persoane care, într-un fel sau altul, rezonează cu aceste răni, tocmai pentru a le vindeca.
Iată trei idei centrale din teoria imago care te pot ajuta:
- Conflictul este un progres pe cale să se întâmple
Când apare o ceartă, nu întreba „Cine are dreptate?“, ci întreabă-te „Ce parte din mine are nevoie să fie văzută?“ și „Ce nevoi neîmplinite îmi activează această situație?“. Conflictul este, de fapt, o formă de evoluție relațională. Este o invitație de a-ți asuma părțile rănite, de a te conecta cu ele și de a învăța să le exprimi cu blândețe, nu cu durere.
℗PUBLICITATE
- Partenerul este o oglindă, nu un dușman
În tensiune, te simți diferit și în nesiguranță. Sistemul tău nervos percepe diferența ca pe o amenințare și-ți activează mecanismele de apărare. Însă când înveți să vezi în celălalt o oglindă și nu un agresor, poți coborî garda. Reacțiile sunt adesea disproporționate, nu pentru că-ți lipsește autocontrolul, ci pentru că durerea e mai veche decât momentul prezent.
Întrebările utile pot fi: „De ce anume îmi amintește această ceartă?“, „De unde cunosc acest sentiment?“, „Ce poveste din copilărie revine acum?“.
- Critica ascunde o nevoie neîmplinită
Sub furie, sarcasm sau tăcere, se află întotdeauna o durere nerostită. În spatele conflictului, se află dorința de conectare, de a fi văzut și iubit. Doar că, în loc să spui vulnerabil „Mi-e teamă că nu contez pentru tine“, spui defensiv „Nu-ți pasă deloc de mine!“. Iar asta menține cercul vicios.
Te invit să-ți adresezi întrebări precum: „Ce nevoie încearcă partenera mea să-mi transmită?“, „Cum pot răspunde cu compasiune, nu cu reacție?“, „Ce ar fi greu pentru mine să ofer, dar știu că ar aduce apropiere?“.
Cearta nu este o problemă. E o formă rudimentară de comunicare a unei nevoi adânci. E o expresie imperfectă a dorinței de conectare. Dacă o privești astfel, poți învăța să o transformi într-un spațiu de creștere. Relațiile sănătoase nu se nasc fără conflict, ci se formează în felul în care învățăm să traversăm conflictele împreună. Perspectiva imago oferă instrumente clare, precum dialogul conștient, în care partenerii oglindesc, validează și empatizează – pentru a crea siguranță și reconectare. A fi prezent, atent și curios în mijlocul unei dificultăți este, poate, cel mai mare dar pe care-l poți oferi relației. Și da, se poate învăța. Chiar și atunci când ți-e teamă.
Parafrazându-l pe psihoterapeutul Gáspár György, deși e greu să privești o ceartă sau un conflict cu ochii blândeții și ai înțelegerii, acestea pot deveni o invitație sinceră la vindecare, reconectare și trăire conștientă.
Ai o întrebare? Scrie-ne la adresa [email protected] și urmărește rubrica noastră pentru răspunsurile specialistei!
Resurse bibliografice
- Când conflictul are sens: cartea explorează știința relațiilor, oferind perspective asupra gestionării eficiente a conflictelor.
- În toate există un sens. Jurnalul unei vieți relaționale trăite din plin: este un instrument de creștere relațională și dezvoltare personală, prin care autorul invită cititorii să privească conflictele și provocările relaționale nu ca pe obstacole, ci ca pe oportunități de învățare și dezvoltare.
Citește și:
CITEȘTE ÎN CONTINUARE
