Căutăm emoții pozitive, cum ar fi plăcerea, calmul, bucuria, și evităm emoții negative, precum frica, anxietatea, durerea, jena și rușinea. Emoția dă sens experienței noastre de viață și ne pregătește să acționăm. Începând din copilărie, experiența se organizează în „scheme emoționale“ care includ întotdeauna sentimente, tendințe de acțiune și, uneori, credințe.
Emoția apare în zonele inferioare ale creierului, cum ar fi amigdala, iar cunoașterea apare în centrele cerebrale superioare. Astfel, emoția precedă, de obicei, cunoașterea.
Tipuri de emoții
- Emoții primare: răspunsuri fie adaptive – luptă, fugă sau îngheț pentru supraviețuire –, fie dezadaptative – luptă, fugă sau îngheț care interferează cu supraviețuirea.
- Emoții secundare: reacții la emoțiile primare. De exemplu, rușinea și furia sunt, de obicei, reacții la rănire. Emoțiile secundare tind să fie adverse și nedorite și interferează cu funcționarea eficientă.
- Emoții instrumentale: încercări de manipulare a mediului. Plânsul pentru a evita pedeapsa așteptată este un exemplu de emoție instrumentală.
Fiecare emoție are trei părți:
- Gândurile noastre: idei sau imagini care ne apar în minte atunci când simțim o emoție;
- Senzațiile noastre fizice: modificările fizice ale corpului (de exemplu, ritm cardiac crescut sau greață) atunci când simțim o emoție;
- Comportamentul nostru: acțiunea pe care avem chef să o facem atunci când simțim o emoție.
Teorii ale emoției
- Teoriile fiziologice sugerează că răspunsurile din interiorul corpului sunt responsabile pentru emoții.
- Teoriile neurologice propun că activitatea din creier duce la răspunsuri emoționale.
- Teoriile cognitiviste susțin că gândurile și alte activități mentale joacă un rol esențial în formarea emoțiilor.
Terapia centrată pe emoții
Dr. Sue Johnson și Dr. Les Greenberg au fondat EFT (Emotionally Focused Therapy – n.r. terapia centrată pe emoții) la începutul anilor 1980. Dr. Johnson descrie terapia centrată pe emoții ca fiind influențată de teoria atașamentului a lui John Bowlby, teoria umanistă (experiențială) a lui Carl Rogers și teoriile structurale ale lui Salvador Minuchin.
Terapia centrată pe emoții este o abordare terapeutică ce are ca scop reducerea simptomelor mai multor afecțiuni psihologice. Se bazează pe premisa că emoțiile noastre sunt cheia identității noastre. Conform terapiei centrate pe emoții (EFT), emoțiile joacă un rol crucial în alegerea și luarea deciziilor unui individ. Terapia centrată pe emoții integrează abordările gestaltiste, experiențiale și sistemice cu teoria atașamentului. Ca abordare experiențială, terapia centrată pe emoții încurajează experiențe emoționale corective în ședințele de terapie. Ca abordare sistemică, acest model încearcă să întrerupă repetarea ciclurilor negative de interacțiune.
Conform acestui tip de terapie, stilurile de atașament rigide și nesigure fac dificilă deschiderea emoțională și receptivă în căsătorie, de exemplu, ceea ce la rândul său creează suferință conjugală. Când partenerii dezvoltă un sentiment de securitate și o mai bună înțelegere a nevoilor de atașament, aceștia pot comunica mai clar datorită empatiei crescute și a scăderii capacității de apărare.
℗PUBLICITATE
Conștientizarea emoțională este primul principiu al terapiei centrate pe emoții. Ea se realizează prin auto-observare. Se poate ține un jurnal cu scopul de a ajuta la conștientizarea sentimentelor automate. Unele persoane tind să evite și să nege că au sentimente puternice de ură sau gelozie și încearcă să nu le recunoască din motive culturale și religioase. Acceptarea este un ingredient cheie în terapia centrată pe emoții.
Conștientizarea emoțională este abilitatea de a recunoaște și a da sens nu doar propriilor noastre emoții, ci și emoțiilor celorlalți. Un nivel ridicat de conștientizare emoțională înseamnă că putem învăța rapid din sentimentele noastre. De exemplu, dacă ne simțim triști, putem reflecta la „de ce este așa“ și putem lua decizii care să ne ajute. De asemenea, înseamnă că putem prevedea emoțiile în avans – știm ce acțiuni vor duce la ce emoții, iar asta înseamnă că putem face alegeri mai bune.
Lipsa conștientizării emoționale sau neînfruntarea emoțiilor neplăcute ne afectează negativ sănătatea mintală. Ne poate împiedica să folosim informațiile esențiale pe care le oferă emoțiile noastre.
Oamenii tind să agraveze mai multe probleme încercând să-și controleze emoțiile în moduri greșite. Este important să ne vedem emoțiile ca pe o sursă valoroasă de informații care ne pot conduce către o viață sănătoasă și conștientă.
Adesea, incapacitatea de a ne înțelege propriile emoții sau ale altora poate avea rădăcini într-o traumă din copilărie sau într-o pierdere sau eveniment dificil ca adult, toate acestea fiind greu de gestionat de unul singur. Un psihoterapeut este instruit să ne ajute să ajungem la rădăcina motivului pentru care este așa și să ne ajute să deblocăm și să procesăm emoții vechi. Emoțiile noastre au o legătură directă cu bunăstarea noastră mentală. Cu toții putem ajunge să ne vedem emoțiile ca surse valoroase de informații, în loc de stări dureroase sau dificile.
CITEȘTE ÎN CONTINUARE
