Skip to content

Cea de-a treia serie de conferințe EDUCare – Ai grijă de familia ta! i-a avut ca invitați pe Silviu Iștoc (medic primar obstetrică-ginecologie), Xenia Breda (kinetoterapeut), Camelia Berghea (medic primar alergologie și imunologie clinică) și Cristina Petrescu-Ghenea (psihiatru și psihoterapeut). 

Episoadele sezonului al treilea EDUCare – Ai grijă de familia ta!, un proiect dezvoltat de Mozaic Media & Pagina de Psihologie și susținut de Synevo, Medicover, Tinmar și Kinetobebe – au avut teme legate de sănătatea fizică și emoțională a copiilor, dar și a părinților.

Mai bine să previi, decât să tratezi

De multe ori, capitolul prevenție este trecut cu vederea de către pacienți. Uneori pentru că, deși medicii știu foarte bine că este mai ușor să previi, decât să tratezi, ei nu știu cum să le transmită mesajul pacienților. Alteori pentru că pacienții înșiși nu știu exact de unde să înceapă acest demers al prevenției. Invitat în episodul șapte din această serie EDUCare – Ai grijă de familia ta!, dr. Silviu Iștoc, medic primar obstetrică-ginecologie, ne sfătuiește să începem cu un simplu pas: vizita la medicul de familie. Acesta ne știe tot istoricul medical și poate întocmi un plan de investigații specifice. În funcție de rezultatele la un prim set de analize uzuale, medicul va recomanda, apoi, consultații de specialitate. În cazul femeilor, una dintre consultațiile care nu ar trebui să lipsească este cea ginecologică. 

Un prim consult ginecologic trebuie să aibă loc imediat după debutul vieții sexuale. Iar testul Babeș-Papanicolau este investigația de bază pentru prevenirea cancerului de col uterin, o boală care, descoperită prea târziu, nu mai poate fi tratată și a cărei incidență este foarte mare în rândul tinerelor – explică dr. Silviu Iștoc. De la primele consultanții ar trebui inclusă și palparea sânilor, pentru a putea depista din timp anumite anomalii – recomandă dr. Iștoc.

În același episod aflăm de la dr. Antoanela Curici, medic primar medicină de laborator și director medical Synevo, care sunt investigațiile de laborator recomandate în special femeilor. 

Copilărie cu energie

În lipsa mișcării, corpul nostru se degradează, și asta mult mai rapid decât am crede – ne explică kinetoterapeutul Xenia Breda în cel de-al optulea episod EDUCare – Ai grijă de familia ta!

Specialista ne dezvăluie rezultatele unui studiu realizat de Kinetobebe în perioada pandemiei de COVID-19, când aproape 70% dintre părinți au declarat că au observat modificări în ceea ce privește postura, comportamentul sau greutatea copiilor, din cauza lipsei de mișcare. Diagnostice ortopedice, boli cardiovasculare, diabet sau probleme de comportament, toate acestea sunt consecințele directe ale sedentarismului din perioada de izolare, spune Xenia Breda, care recomandă 1-2 ore de activitate fizică pentru copii în fiecare zi. Specialista le atrage atenția părinților că, în cazul copiilor care fac sport de performanță, este important ca antrenorii să fie atenți la simetrie în mișcare, pentru a preveni problemele induse de dezvoltarea inegală a musculaturii. 

În același episod, Cristina Petrescu-Ghenea, medic psihiatru și psihoterapeut, vorbește despre costurile emoționale ale perioadei de izolare și nemișcare. Plictiseala, lipsa motivației, faptul că fiecare zi arată la fel, dar și emoțiile procesate nesănătos sunt consecințele imediate ale acestei perioade în care toți am suferit pierderi – de la pierderi umane până la lipsa activităților care se desfășurau în aer liber. Vedem mai multă anxietate, sindroame depresive în rândul copiilor și adulților. Noi, ca adulți, trebuie să le oferim modele sănătoase copiilor, inclusiv legat de munca noastră: nu este în regulă ca un copil să ne vadă 8 ore stând neîntrerupt la birou, fără pauze – consideră psihologul. Ca părinți, este bine să le vorbim copiilor despre nevoia de sport, ca fiind legată de nevoia de a ne simți bine în corpurile noastre, de a ne autoregla prin intermediul sportului, și mai puțin despre sport ca despre o activitate ce ne ajută să atingem standarde de frumusețe – susține Cristina Petrescu-Ghenea. Psihoterapeutul îi sfătuiește pe părinți și cum să-i învețe pe copii să reacționeze la comportamente de bullying și le explice acestora că valoarea noastră, ca oameni, nu ține de modul în care arătăm, deși, la nivel social, se pune foarte mare accent pe aspect. 

℗PUBLICITATE



Noile recomandări pentru prevenirea alergiilor la copii

Alergiile pot afecta orice organ sau sistem al corpului uman și pot fi declanșate de substanțe alergene pe care le respirăm (praf, polen, mucegai), de alimente, medicamente sau de veninul de insecte – explică dr. Camelia Berghea, medic primar alergologie și imunologie clinică în cel de-al nouălea episod EDUCare – Ai grijă de familia ta!, dedicat alergiilor.

Predispoziția genetică poartă o parte din vină, dar și alți factori care țin de mediu și de stil de viață sunt implicați în declanșarea unei alergii – explică specialistul. 

Medicul vorbește în acest episod și despre diferențele dintre simptomele cauzate de alergii și cele provocate de infecția cu virusul SARS-CoV2, făcând și recomandări alimentare pentru perioada sarcinii și pentru etapa diversificării, cu scopul de a evita riscul de alergii. În timp ce vechile recomandări prevedeau restricții în ceea ce privește alimentația pe durata sarcinii sau a alăptării ori introducerea târzie în alimentație a produselor potențial alergene, aceste măsuri nu au avut efectul scontat; dimpotrivă, prevalența alergiilor a crescut. Noile recomandări prevăd ca diversificarea alimentației să înceapă între 4-6 luni, iar alimentele considerate alergene (ouă, arahide) să fie adăugate în meniu după anumite protocoale, cu scopul de a induce toleranța mai bună și a reduce riscul de alergie.

Adicțiile sunt cauzate de o nevoie emoțională neîmplinită

Ultimul episod al seriei o readuce în fața părinților pe Cristina Petrescu-Ghenea (psihiatru și psihoterapeut) cu o altă temă de interes: dependențele – sau comportamentele compulsive, acelea pe care nu le putem controla, deși ne aduc o serie de consecințe nedorite. Cu excepția dependențelor de substanțe, la care copiii nu au întotdeauna acces, cam toate dependențele pe care le întâlnim la adulți le putem întâlni și la copii și, mai ales, la adolescenți – spune psihoterapeutul. 

Adicțiile sunt, mai degrabă, un simptom, o soluție pe care noi o găsim, în mod inconștient, pentru probleme pe care nici măcar nu realizăm că le avem: dificultăți din sfera emoțională. La baza unei dependențe se află o nevoie neîmplinită, iar acest lucru poate începe încă din primii doi ani de viață, perioada de atașament – spune Cristina Petrescu-Ghenea. 

Dincolo de asta, perioada cea mai fertilă pentru dependențe este cea a adolescenței, din cauza unor modificări care au loc acum în creier: secreția foarte scăzută de dopamină. Activitățile sau obiceiurile „la risc“ (condusul cu viteză mare, furatul din magazine, consumul de substanțe sau alte activități interzise) fac ca nivelul dopaminei să crească foarte mult și, ca atare, sunt adictive – explică psihoterapeutul. 

Puteți urmări aici întreg episodul EDUCare având-o ca invitată pe Cristina Petrescu-Ghenea.

Simona Calancea este jurnalist cu o experiență de 25 de ani în presa scrisă și online. În ultimii ani a coordonat proiecte editoriale de parenting și a colaborat cu mai multe organizații neguvernamentale pe programe de educație și sănătate.

Caută
Coșul de cumpărături0
Nu există produse în coș
Continuă cumpărăturile
0