Consolidarea încrederii la locul de muncă

Una dintre cele mai mari preocupări ale oamenilor, indiferent că ne referim la relațiile intime sau cele profesionale, este încrederea. Iar una dintre cele mai înțepătoare frici este trădarea. Încrederea presupune să știm și să credem că ceilalți iau decizii și în funcție de nevoile noastre, în timp ce trădarea este resimțită atunci când „suntem lăsați pe dinafară“.

Încrederea reduce riscul pentru a interpreta negativ anumite comportamente ale colegilor și oferă mai mult spațiu, pentru a găsi justificări pro-relaționale sau bune intenții:

• Lipsa de încredere: „Nu mi-a răspuns la telefon, pentru că nu-i pasă și mă desconsideră“.
• Prezența încrederii: „Nu mi-a răspuns, încă, la telefon, pentru că este ocupat și va reveni, cât de repede este posibil“.

Majoritatea conversațiilor dificile dintre oameni au ca rădăcină subiectul încrederii, chiar dacă la suprafață pare că ei dezbat alte subiecte:

• „Pot să am încredere că vei face ceea ce ai promis?“
• „Pot să am încredere că vei finaliza sarcina în timp util?“
• „Pot să am încredere că vei prioritiza solicitarea mea?“

Cum construim încrederea angajaților în lideri sau superiori

Există mai multe drumuri care duc spre Roma, așa cum există și mai multe strategii care ne pot ajuta să consolidăm încrederea angajaților în liderii lor:

• Să ne amintim că angajații sunt oameni, nu roboți. De aceea, trebuie să fim prezenți și să ne centrăm pe nevoile angajaților. Conectarea emoțională este cheia. Angajații zilelor noastre au nevoie ca liderii să-i cunoască, asta satisface dorința de apartenență. Această formă de conectare emoțională, întărește încrederea și previne burnout-ul.

• Să purtăm conversații periodice pe următoarele subiecte: (Conversațiile să fie relativ scurte, să nu consume foarte mult timp. Acestea pot avea loc față în față sau via online.)
  • „Ce a mers bine azi și ce a fost greu?“
  • „Care au fost dificultățile și cum te pot ajuta să le depășești?“
  • „Ce ai avea nevoie să cunoști, să știi pentru a gestiona cât mai bine provocarea aceasta?“

• Să purtăm conversațiile dificile utilizând dialogul inteligent. Asta presupune să vorbim pe rând, să oglindim ce auzim de la emițător și să validăm părerea celuilalt, chiar dacă este diferită de a noastră. O conversație dificilă de succes începe cu o apreciere sau un feedback pozitiv.

• Să oferim feedback relațional. Atunci când vine vorba despre a evalua munca angajatului este important:
  • să punctăm ce ne-a plăcut, ce a fost bine;
  • să oferim sugestie tehnică (ce poate face diferit de viitor);
  • să dăm un dar de creștere (să punctăm ce se poate schimba, dacă angajatul face lucrurile mai bine);
  • să le cerem angajaților părerea în mod regulat, indiferent că este exprimată în mod direct sau anonim.

Ce să nu facem în relațiile profesionale

Studiile din psihologia relațiilor ne arată că există câteva comportamente specifice, care distrug încrederea și siguranța psihologică în relații:

• Critica: a puncta doar ceea ce a greșit angajatul și a considera că erorile sunt defecte de caracter. Critica poate fi înlocuită cu exprimarea clară a așteptărilor.
• Disprețul: a vorbi cu o atitudine de superioritate și a desconsidera persoana angajatului. Disprețul poate fi înlocuit cu a găsi ceva ce poate fi apreciat la angajat.
• Defensiva: a ne găsi scuze în mod repetat și a ne ascunde vulnerabilitatea. Defensiva este înlocuită cu asumarea responsabilității și verbalizarea deschisă a greșelilor.
• Împietrirea: a refuza să mai comunicăm cu angajatul. Antidotul la împietrire este să avem strategii de autoreglare emoțională, altele decât respingerea comunicării.
• Dominarea: a controla, a ne impune punctul de vedere și a limita influența venită din partea angajatului. Opusul dominării este să fim deschiși la sugestiile angajaților și să ținem cont de acestea atunci când luăm diferite decizii.
• Beligeranța: a-i declara război angajatului, prin intimidare, amenințări sau ostilitate. Antidotul în ceea ce privește acest comportament distructiv este să dezvoltăm un mediu profesional definit de o stare emoțională pozitivă.

Obiceiuri profesionale care consolidează încrederea

Psihologia relațiilor ne arată că există diferite tehnici și obiceiuri prin care putem cultiva un spațiu interpersonal sigur și optim pentru creștere și prosperitate.

• „Informații din interior“: la fiecare ședință de echipă, un membru este rugat, ca timp de 4-5 minute, să împărtășească ceva despre el, verbal sau cu ajutorul unor imagini. Deschiderea pe care o aduce un astfel de exercițiu este o oportunitate de a ne face văzuți de ceilalți și ascultarea este șansa de a fi cunoscuți de către colegi. O relație profesională sănătoasă este definită de conectare sigură și autenticitate. Cu alte cuvinte, să fiu cine sunt și să simt că exist în prezența celorlalți.

• Dialogul: chiar și atunci când problema s-ar putea să nu fie rezolvată imediat. Majoritatea oamenilor, atunci când se confruntă cu o criză sau o provocare, consideră dialogul ca fiind o pierdere de timp. Iar dacă, totuși, ajung să vorbească, în fapt, poartă un dublu monolog. Secretul constă în faptul că orice criză va trece, dar efectele relaționale sau psihologice ale acesteia pot fi distructive. De aceea, psihologia relațiilor ne încurajează să folosim dialogul de fiecare dată când ne este greu. Regulile sunt clare:
  • stabilim un moment pentru conversație;
  • decidem cine vorbește primul și cine ascultă;
  • cel care se exprimă primul începe cu o apreciere și cel care ascultă oglindește, ceea ce aude de la emițător;
  • după care facem un schimb de roluri: cel care a ascultat vorbește și cel care a vorbit ascultă.

• Oglindirea este cheia. Indiferent de vârstă, gen, statut sau nivel în companie, oamenii au nevoie să fie văzuți și auziți. Adesea, putem liniști multe situații de criză folosind o simplă oglindire. De exemplu, atunci când avem o ședință, liderul oglindește sau recapitulează fiecare punct de vedere, în loc să cadă în capcana de-a împărți dreptatea. Când oamenii sunt oglindiți, creierul defensiv (numit și emoțional) se liniștește, iar spațiul dintre aceștia devine sigur.

Dialog, negativitate puțină și multă apreciere

Una dintre sursele de suferință la locul de muncă este faptul că angajații consideră că celorlalți nu le pasă – ceea ce arată un nivel foarte redus de încredere. Există studii internaționale care arată că doar 4 din 10 angajați simt că pot avea încredere în colegi și lideri, respectiv, că acestora le-ar păsa de starea lor de bine. De aceea, consolidarea încrederii și eliminarea trădării merită să fie o prioritate pentru organizație. Consolidăm încrederea de fiecare dată când ne ținem de promisiuni, când suntem transparenți, când suntem onești, când îi dovedim celuilalt că persoana sa contează, dar și atunci când învățăm să ascultăm cu atenție.

Relațiile profesionale bazate pe încredere, împreună cu oportunitățile de dezvoltare și scopul comun reprezintă cărămizile de bază, care vor susține angajamentul și loialitatea angajaților. Acestea stârnesc senzația de vitalitate, creativitatea, dar și starea pozitivă de spirit și performanța profesională.

Este dovedit științific că provocările din spațiul profesional vor fi mai ușor de gestionat dacă acordăm puțin mai multă atenție relațiilor noastre, dacă încurajăm dialogul, reducem negativitatea și cultivăm aprecierea. Reținând că de calitatea relațiilor noastre depind buna funcționare și longevitatea întregii organizații.