Se spune adesea că moda este sinonimă cu superficialitatea, că e despre elemente neglijabile cantitativ și, uneori, chiar calitativ. În realitate însă, ea este un atribut de-a dreptul subtil, un mod de-a gândi, de-a trăi, specific unei atare epoci, unei zone geografice și, în egală măsură, unor pături sociale.
Consumerismul actual este alăturat cu nonșalanță industriei modei, întrucât ritmul alert al evenimentelor, vremurile pe care le traversăm ne îndeamnă, volens nolens, să alocăm un buget special achiziționării unor elemente definitorii, fără de care nu ne mai putem continua existența.
Alte voci numesc shoppingul o terapie sau, din contră, un element generator de dezechilibre. În termeni reducționiști, am putea spune că hainele sunt elemente simple care au capacitatea de-a ne oferi protecție și confort, în funcție de anotimp. Dacă ne uităm din alt unghi, tocmai expresia „haina îl face pe om“ ne arată că, prin vestimentație, nu „acoperim“ numai atributul necesității, ci și pe al prestanței – pe care o putem obține purtând o ținută anume. Aceasta transmite valori și ne poate distinge.
Femeile au prezentat dintotdeauna un interes aparte pentru tot ce înseamnă modă: trenduri, combinații de culori, texturi, branduri, însă observăm că e în creștere și printre bărbați atenția pentru felul în care se îmbracă și, complementar, pentru mesajul pe care vor să-l transmită cu ajutorul hainelor.
Personal, sunt genul de om care alege calitatea, în detrimentul cantității, precum și elementele vestimentare unicat, în locul mass market-ului. Desigur, gustul, stilul, preferințele în sine se șlefuiesc în timp și se decantează odată cu vârsta, dar asta este o altă discuție.
Observăm că, deși pandemia de COVID-19 a sistat multe dintre activitățile cu care eram obișnuiți, industria modei n-a putut fi oprită, deși se remarcă destul de ușor că oferta pieței se îndreaptă spre produse casual, comode, în special spre articole vestimentare de casă.
Curioasă și interesată fiind de felul în care este percepută moda în momentul actual de către designeri, am cerut câteva păreri printre ei. Mai precis, am stat de vorbă cu Maria Marinescu (mariamarinescu.ro), Laura Hîncu (laurahincu.ro) și Kinga Varga (kingavarga.ro), pentru o bună oglindire a prezentului.
Tendințele anului 2021
În privința tendințelor pe anul în curs, Maria Marinescu este de părere că hainele casual sau cele de stat în casă sunt printre cele mai căutate, cu toate că ea specifică și că „toate ne uităm la noutăți, însă, inevitabil, ne întrebăm unde am putea purta noile achiziții sau dacă ar mai fi relevante în sezonul următor“.
Laura Hîncu mizează pe mătase și cașmir, despre care afirmă că „și-au întărit poziția, ca trenduri globale și naționale“, iar în prezent toată industria fashion e în curs de a-și redobândi locul pe podium, în topul achizițiilor făcute de români.
Potrivit Kingăi Varga, masca neagră de față este unul dintre trendurile obligatorii ale anului 2021, întrucât se asortează cu orice ținută; iar pentru că ne acoperă fața, e de preferat să alegem un model potrivit ca mărime, care să fie deopotrivă confortabil și sigur.
℗PUBLICITATE
Cum aleg româncele în materie de vestimentație: după preț sau după calitate?
La acest capitol, Maria Marinescu, fashion designer, conchide că „româncele sunt de mai multe tipuri: femei cu stil, dar modeste; femei cu stil și cu posibilități (cele mai rare dintre ele); femei care dispun de resurse, din punct de vedere financiar, dar nu și de bun-gust, și care preferă hainele ostentative și vulgare (specia cel mai des întâlnită). În ceea ce privește prețul, designerul este de părere că acesta primează (costul trebuie să fie cât se poate de mic), în detrimentul calității.
Laura Hîncu susține că „statutul femeilor din sud-estul Europei, perioada comunistă și cea postcomunistă și, mai ales, aspectul fizic al femeilor din România au lăsat efecte profunde și de durată asupra acestei categorii, în care oarecare semne de normalizare se întrevăd abia de 2-3 ani încoace“. Legat de raportul calitate-preț, Hîncu precizează că vorbim despre „un sistem de două ecuații cu două necunoscute, care trebuie rezolvate concomitent. Prețul poate fi evaluat doar pe baza calității sau a lipsei acesteia, iar calitatea unui produs dă măsura prețului.“
Sustenabilitatea – o alternativă ușor de pus în practică, pe piața din România?
Sustenabilitatea se referă la un consum mai responsabil, în primul rând. E un trend ce devine de interes și pentru piața din România, însă este nevoie de educație pentru a deveni aplicabil.
Despre acest subiect sensibil, Maria Marinescu apreciază că „suntem atât de departe de sustenabilitate și de tot ce înseamnă civilizație, încât mi se pare aproape inutil să vorbim despre asta. România este în evul mediu, comparativ cu orice altă țară civilizată. Eu am plecat la 13 ani în America, unde toată lumea recicla – pentru noi era ceva nou, dar ne-am conformat. Într-o țară civilizată, puterea exemplului este totul. Efectiv, ți-e rușine să arunci ceva pe jos pe stradă, te-ar lua toți la ochi, s-ar uita ciudat la tine, pe când aici e invers: lumea se uită ciudat dacă te vede că ridici o hârtie de pe jos și o arunci la gunoi, oricum e plină strada de gunoaie și mentalitatea generală e: Ce mai contează? Ce diferență pot să fac eu?“
Laura Hîncu, în contrapartidă, consideră că „având în vedere că [sustenabilitatea, n. red.] va deveni o obligativitate în viitorul apropiat, acum chiar cred că e ușor de pus în practică“. Kinga Varga, de cealaltă parte, nu este prea optimistă în ceea ce privește acest subiect, menționând că „în România nu este nimic ușor de pus în practică, cu toate acestea, din perspectiva modei și a evoluției ei, [sustenabilitatea, n. red.] este o necesitate pentru dezvoltarea planetei“.
Shopping minimalist sau compulsiv?
La această întrebare, Maria Marinescu alege shoppingul minimalist fără să stea pe gânduri, recunoscând că achiziționează haine și accesorii de calitate, deci, automat, și scumpe. Preferă să aibă mai puține, dar bune.
Laura Hîncu precizează că „minimalismul dă satisfacție pe termen lung, are măsură și coerență, în timp ce cumpărăturile impulsive sunt distractive doar pe moment și produc, de cele mai multe ori, remușcări. Problema e că, în acest caz, flămândul e cel care nu-l înțelege pe sătul.“
Kinga Varga încurajează conceptele de #smartshopping și #slowfashion, două trenduri ascendente de câțiva ani. Sfatul designerului cu rădăcini sătmărene este să optezi pentru „piese basic, simple, versatile și de calitate și să-ți condimentezi garderoba cu două-trei piese statement și câteva accesorii. Să cumperi puțin, dar bine, și să alegi piese clasice în croieli simple și de efect, care vor rămâne întotdeauna la modă!“ Potrivit acesteia, „când ajungi să ai o garderobă minimalistă înseamnă că ai ajuns la maturitate creativă, la evoluție“.
Câteva gânduri de final
În mare, ne plângem de lipsa unui spațiu în care să ne punem hainele, visând la dressing-uri imense, ca în filme. De cealaltă parte, ne văităm că nu avem cu ce ne îmbrăca. Sunt două situații cu care ne confruntăm multe dintre noi, însă, raportându-ne sincer la contextul actual, poate este momentul să schimbăm perspectiva, să ne gândim mai mult și la ceilalți, la buget și, nu în ultimul rând, la mediul înconjurător. Vremurile tulburi pe care le traversăm pot fi motive bune de introspecție, de validare a elementelor definitorii de care avem, cu adevărat, nevoie. Totodată, ele pot fi o lecție din care putem să învățăm lucruri nebănuite despre noi înșine.
CITEȘTE ÎN CONTINUARE
