În timp ce adulții consumă știri și dezbateri politice aproape compulsiv, cei mai mici dintre noi suferă în tăcere. În casele tot mai aglomerate sonor, copiii nu mai pot învăța, nu se mai joacă liniștit și nu mai dorm bine. Poluarea fonică devine o problemă de sănătate publică – una tăcută, dar cu efecte de durată asupra dezvoltării cerebrale a celor mici.
Televizoarele lăsate să meargă în fundal, certurile politice de la talk-show-uri și sunetele constante ale electrocasnicelor creează un fundal sonor care nu e doar deranjant – e de-a dreptul dăunător. Studiile analizate de platforma educațională ParentEd arată că zgomotul casnic afectează în mod direct capacitatea copiilor de a învăța, a se juca și a se odihni corespunzător.
„Experiențele schimbă de fapt structura fizică a creierului“, avertizează dr. Daniel J. Siegel, medic, cercetător în neuroștiință din SUA și autorul cărții de povești Harta magică a sinelui, pentru copii. Fiecare oră în care un copil este expus la conținut haotic sau zgomotos – fie că este vorba de o dezbatere politică aprinsă sau de un clip viral – lasă urme în modul în care creierul său procesează informația, relaționează și își gestionează emoțiile.
ABONARE NEWSLETTER
Articole care te vor inspira, te vor emoționa și, totodată, te vor susține în menținerea sănătății tale relaționale și a stării de bine — livrate săptămânal în inboxul tău.
Televizorul pornit în fundal – un pericol tăcut
Într-o țară în care adulții preferă știrile de televiziune și consumă masiv conținut audio-vizual, copiii ajung, involuntar, să trăiască într-un haos sonor continuu. Un studiu recent arată că micuții care stau în fața ecranelor (TV, tabletă, telefon), timp de două ore pe zi, prezintă un risc de șase ori mai mare de a avea întârzieri în dezvoltarea limbajului.
În România, copiii cu vârste între 8 și 12 ani petrec în medie cinci ore și jumătate pe zi în fața ecranelor, după cum arată datele din 2024 – o creștere semnificativă față de anii anteriori, chiar și față de perioada pandemiei.
℗PUBLICITATE
Iată posibilele efecte ale poluării fonice constante asupra copiilor, conform cercetărilor ParentEd:
- Afectarea învățării: copiii se concentrează mai greu, au memorie slabă și performanțe scăzute la teste.
- Joacă fragmentată: zgomotul de fundal îi împiedică să se conecteze cu activitățile creative și imaginative.
- Somn agitat: chiar și în somn, creierul lor rămâne în alertă, ceea ce duce la treziri frecvente și oboseală.
- Stres cronic: nivelul de cortizol crește, corpul e într-o stare de hiperactivare și tensiune constantă.
Soluții simple, efecte profunde
Specialiștii recomandă câteva măsuri de igienă sonoră și digitală esențiale:
- Stinge televizorul dacă nu-l urmărește nimeni.
- Limitează timpul de ecran, mai ales în momentele de conectare în familie.
- Creează zone de liniște în casă, unde copilul se poate retrage pentru a citi, pentru a visa sau a se juca în tăcere.
- Practică metode de reducere a stresului împreună cu cel mic. Dr. Daniel Siegel propune metoda RAIN: Recunoaște, Acceptă, Investighează și Nu te identifica cu anxietatea – un instrument eficient atât pentru părinți, cât și pentru copii.
ParentED Fest 2025: Neuroștiință și parenting în același spațiu
Toate aceste subiecte și multe altele vor fi discutate la ParentED Fest 2025, cel mai mare eveniment de parenting din România, care va avea loc pe 4-5 octombrie la București. La ediția a doua vor participa personalități de renume internațional, precum:
- Dr. Daniel Siegel, expert în neuroștiință aplicată în relațiile umane;
- Dr. Laura Markham, psiholog și autoare a conceptului „parenting prin conectare“;
- Dr. Shefali Tsabary, cunoscută pentru abordarea sa revoluționară în parentingul conștient;
- Dr. Gordon Neufeld, specialist în dezvoltarea atașamentului la copii;
- Maggie Dent, autoare și consilier în parenting echilibrat;
- Tamara Neufeld Strijack, terapeut și co-autor alături de tatăl ei, Gordon Neufeld.
Biletele sunt deja disponibile pe iabilet.ro, iar organizatorii promit un festival cu conținut transformator pentru părinții preocupați de sănătatea emoțională și cognitivă a copiilor lor.
Citește și:
CITEȘTE ÎN CONTINUARE
