Încă din fragedă copilărie ni s-a spus că sportul este sănătate curată. Însă ceea ce înțelegem adesea prin sport este că, făcând mișcare, vom avea o condiție fizică de invidiat o perioadă lungă de timp. Însă nu doar sănătatea fizică este cea care ar trebui să ne motiveze să ne apucăm de sport, ci și cea mintală. Considerată „medicamentul miraculos“ de către Academy of Medical Royal Colleges și „unul dintre cele mai benefice lucruri pe care oamenii le pot face pentru sănătatea lor“ de către Centrul pentru Prevenția și Controlul Bolilor din Statele Unite, activitatea fizică este cheia unei vieți sănătoase și înfloritoare. Mișcarea este asociată cu diminuarea nivelului de stres, îmbunătățirea funcției cognitive și cu un risc scăzut de apariție a unor boli degenerative, precum Alzheimer. Iar beneficiile activității fizice merg chiar mai departe de sănătatea corpului nostru. Mișcarea ne poate transforma starea de spirit și ne poate ajuta să avem momente de revelație sau reinventare.
Cu ce să începi când vrei să te apuci de sport
Desigur, există o preocupare manifestată la nivel mondial a oamenilor de a frecventa sălile de sport cu regularitate (și mulți dintre ei fac asta mai des decât ies în oraș cu prietenii!), lucru care este de apreciat. Dar cred că, înainte de a ne apuca de sport, ar fi interesant să facem un exercițiu de sinceritate și să avem o discuție tranșantă cu noi înșine pentru a înțelege ce ne motivează, cu adevărat, să adoptăm acest obicei.
Medicii ne recomandă ca, înainte de începerea oricărei activități sportive, să verificăm dacă suntem apți, din punct de vedere fizic, să o inițiem. O simplă vizită la medicul de familie poate fi o alegere sănătoasă, ne poate scuti de situații neplăcute (afecțiuni care nu s-au manifestat anterior și care pot deveni cronice, sau care pot duce chiar la deces subit, în caz de efort fizic). În plus, medicul ne poate ghida spre tipul de activitate pe care o putem exersa, în funcție de condiția noastră fizică.
ABONARE NEWSLETTER
Articole care te vor inspira, te vor emoționa și, totodată, te vor susține în menținerea sănătății tale relaționale și a stării de bine — livrate săptămânal în inboxul tău.
Doctorul Călin Iulian (medic cu specializare în cardiologia intervențională) ne sfătuiește ca, odată ce ne găsim motivația pentru a începe o activitate sportivă: „să începem cu exerciții fizice moderate (150 minute pe săptămână, putând să ajungem până la 300 minute pe săptămână, împărțite zilnic în mod egal), iar treptat să intensificăm efortul“. Celor ce nu pot alerga din cauza problemelor degenerative (ca urmare a degradării sistemului osteo-articular), medicul le recomandă mersul pe bicicletă, înotul, precum și exercițiile fizice la domiciliu cu greutăți moderate (câte trei serii pentru fiecare grupă musculară).
Dincolo de motivația intrinsecă de a fi într-o formă fizică adecvată, sau pur și simplu pentru că ne îndeamnă o altă persoană să ne antrenăm împreună, este important să ne gândim și la beneficiile pe care sportul le are pentru sănătatea mintală.
Chiar dacă suntem conștienți de beneficiile mișcării în viața noastră, uneori, poate fi o adevărată provocare să ne găsim timp pentru a face mișcare și pentru a transforma exercițiul fizic într-un obicei durabil. Și, din păcate, este o problemă la nivel global: conform statisticilor furnizate de Organizația Mondială a Sănătății, unul din patru oameni este inactiv din punct de vedere fizic. Însă o parte din problemă este aceasta: felul în care definim mișcarea are nevoie de o nouă abordare. Atunci când auzim cuvântul „mișcare“, ne gândim automat la transpirat ore bune la sală, la alergat minim cinci kilometri pe zi sau la ridicarea de greutăți. Dar există o mulțime de alte moduri în care putem face activitate fizică, mult mai creative. Iată cum am descoperit unul dintre ele!
Autodezvăluire
Eu sunt o structură anxioasă, am fost scutită de la orele de educație fizică în copilărie (ca să mă pregătesc pentru diverse olimpiade la materii considerate „serioase“) și n-am înțeles, multă vreme, persoanele care făceau sport de drag. În urmă cu paisprezece ani, m-am mutat într-un cartier în care, la mai puțin de o sută metri de blocul în care locuiam, se afla parcul IOR. Am început să merg, în timpul liber, pentru a mă bucura de natură, fiindu-mi extrem de la îndemână, mai ales în perioadele aglomerate la locul de muncă, și cred că n-am dat deloc greș, ba chiar aș putea spune că mi-a schimbat total prejudecățile pe care le aveam cândva.
Ce m-a surprins în mod plăcut a fost faptul că, zi de zi, încă de la primele ore ale dimineții, vedeam persoane de toate vârstele care făceau efortul de a se mișca în diverse forme (alergau, mergeau alert, se foloseau de aparatele de fitness existente în parc etc), lucru care m-a ambiționat să încep, cu pași mici, să mă alătur și eu, convinsă fiind că voi renunța după doar câteva zile.
Totuși, deși proiectasem o înfrângere personală, am pornit de la banalul mers pe jos timp de treizeci de minute și am ajuns să alerg, în prezent, zilnic cel puțin opt kilometri și pot spune că și acum, când scriu aceste rânduri, îmi vine greu să conștientizez că eu aș fi protagonista acestei destăinuiri.
Merită să mai spun că, dincolo de satisfacția de a-mi fi creat o rutină zilnică, am observat îmbunătățiri și la nivel emoțional. Și aș vrea să mă opresc puțin asupra acestui aspect, întrucât adesea vedem în social media doar trupuri sculptate, fără a se pune accentul pe felul în care ne simțim, la nivel mental, atunci când practicăm un sport.
℗PUBLICITATE
Beneficiile sportului pentru minte, trup și spirit
Stresul face parte din viața noastră și, oricât am încerca să credem că-l putem controla sau chiar că-l putem face să dispară, nu vom reuși niciodată în totalitate, pentru că nimeni n-are o baghetă magică anti-stres. Pentru că el „poartă“ diverse haine și variază ca manifestări. Însă stresul mental produce reacții în corp, acesta din urmă fiind activat și trimițând semnale de alertă, ceea ce duce, inevitabil, la o tulburare de anxietate. În astfel de situații, putem să ne folosim de minte pentru a ne relaxa corpul, acesta transmițându-ne la rândul său calm și liniște, pentru a ne relaxa mintea. Dar pentru asta avem nevoie de exercițiu.
Exercițiile fizice stimulează producția de endorfine, responsabile de dispoziția noastră (reușind astfel să ne putem „îmblânzi“ anxietatea, chiar și atunci când aceasta se afla la cote înalte) – eliberând tensiunea acumulată și reducând frica și sentimentul de incertitudine. În plus, crește și nivelul de serotonină la nivelul creierului.
În egală măsură, cercetările mai arată faptul că sportul are capacitatea de a reduce depresia ușoară și moderată, asemeni medicamentelor antidepresive, iar un program regulat (menținut cu consecvență) poate preveni o eventuală recidivă. Mișcarea activează chiar și regiunile prefrontale, responsabile de felul în care reacționăm la amenințări reale sau nu. În plus, ajută la creșterea capacității de concentrare, reduce oboseala și asigură o mai bună calitate a somnului, pe timpul nopții. Mai mult, sportul ne disciplinează și ne face să îmbrățișăm un fel de rigoare: adeseori vom întâlni persoane care performează la locul de muncă și care practică un sport cu regularitate.
Atunci când mișcarea devine parte din existența noastră, starea de spirit ni se îmbunătățește, iar gândurile ni se structurează mai bine, ceea ce înseamnă că suntem mai relaxați, iar mintea se concentrează pe ceea ce avem de făcut.
Specialiștii în sănătatea emoțională susțin că și nivelul stimei de sine crește considerabil, odată cu practicarea unui sport (prin pierderea în greutate și tonifierea întregului corp ni se îmbunătățește imaginea de sine).
Bine de reținut
Sportul este accesibil tuturor. Nu e neapărat necesar să plătim un abonament la o sală, ci putem alege varianta de a-l practica în natură (când vremea ține cu noi) sau putem apela la diverse aplicații gratuite ori videoclipuri de pe internet. Trebuie doar să fim deschiși și curioși, să explorăm și să ne alegem o activitate care să ne facă plăcere, să ne stabilim frecvența cu care ne-am dori să o practicăm și obiectivul pe care vrem să-l atingem (creșterea masei musculare, tonifierea, pierderea kilogramelor în plus, menținerea sănătății mintale în parametri optimi etc).
Ține de noi înșine să ne respectăm ca persoane, iar orice scuză pe care o găsim pentru a nu face sport nu înseamnă altceva decât o amânare a stării de bine. Prin urmare, sala sau alergarea în aer liber nu sunt singurele forme de sport pe care le putem integra în rutina noastră zilnică, ci putem apela la orice formă de mișcare care ne face plăcere și pe care o putem realiza, susținuți de organism.
Important este ca expresia Mens sana in corpore sano („Minte sănătoasă în corp sănătos“) să nu rămână un dicton în latină, prăfuit de vreme, ci o mantră după care să ne ghidăm existența, pentru a putea să ne bucurăm, cu adevărat, de viață.
Citește și:
CITEȘTE ÎN CONTINUARE
