Skip to content

Digitalizarea producției este catalogată drept a patra Revoluție Industrială, aspect ce poate fi privit atât pozitiv, cât și cu anumită îngrijorare. Pe de-o parte, putem fi în orice colț al lumii și ne putem conecta cu cei dragi, putem lucra la distanță, putem realiza intervenții chirurgicale robotice, ori putem realiza diverse activități cu ajutorul tehnologiei avansate (iar lista poate continua); pe de altă parte, relocarea masivă actuală a forței de muncă în online poate înseamnă o fluidizare a serviciilor, dar și un revers al medaliei (și anume o reducere de personal, ori de locuri de muncă disponibile). Totodată, merită precizat că, de vreme ce aceste schimbări sunt instituite aprioric, este firesc să ne așteptăm și la o modificare a modalității de interacțiune, precum și a comportamentului indivizilor în societatea civilă.

Timpul, aliat sau inamic

Trăim într-un secol al vitezei și vrem ca totul să se petreacă rapid, fără a conștientiza faptul că timpul este „moneda“ pe care o tranzacționăm cel mai mult, fără a-i cunoaște adevărata valoare. Astfel, cu cât eficientizăm un serviciu, cu atât vom fructifica acele clipe câștigate, pentru a ne putea dedica activităților cu care suntem în urmă. La nivel individual, dorința de a fi mereu în priză va persista (pentru populația activă), slăbind, direct proporțional, calitatea umană din cadrul interacțiunilor, care oricum are mult de suferit, după cum punctează și medicul Vivek Murthy, în cartea sa de mare succes Împreună

Pandemia COVID-19 a avut un rol-cheie în aprofundarea acestui subiect, atingerile, apropierile fiind cele ce au lipsit cu desăvârșire; ba chiar am putea aprecia că noi, ca atitudine, ne-am schimbat, la mai bine de doi ani distanță, devenind, în prezent, mult mai suspicioși și mai evitanți în a împărți intimitatea cu alte persoane.

Totuși, dincolo de distanțare și de rapiditatea cu care am învățat să „jonglăm“ printre activitățile pe care le avem zilnic de bifat, seniorii sunt cei care suferă cel mai mult (dintre toate categoriile de vârstă) de această grabă continuă, dar și automatizare, fiind atribute ce definesc actualitatea pe care o traversăm; și nu spunem asta pentru că dumnealor nu ar putea ține pasul cu tehnologia și cu toate aceste „scurtături“ realizate în mediul cyber și în offline, ci pentru că mulți dintre cei trecuți de o anumită vârstă sunt singuri. 

Detașarea psihologică, sau, mai degrabă, înstrăinarea de restul membrilor este un obicei des întâlnit în cadrul aranjării familiale actuale, fapt ce poate avea consecințe nefaste asupra calității vieții seniorilor.

Desigur, fără a conduce discuția într-o zonă pesimistă, vreau să accentuez ideea conform căreia persoanele în vârstă au nevoie (cu precădere odată cu pensionarea) de mai multă afecțiune în relațiile pe care le cultivă, dar și de găsirea unor activități menite să le mențină entuziasmul și utilitatea.

Pensionarea, eticheta inutilității

Pensionarea este acea perioadă din viața unui om care implică, intrinsec, un nivel de stres (în etapa imediată post-pensionare), un timp în care căutăm să ne găsim un rol social (în care să simțim că avem o preocupare), precum și o perioadă de acceptare a noului statut.

Merită punctat că a ajunge la vârsta pensionării nu este echivalentul încheierii socotelilor cu viața, ci, mai degrabă, eliberare, odihnă, timp disponibil pentru a ne ocupa de hobbyurile noastre, dar și de propria ființă ori de familie, deopotrivă.

Din păcate, realitatea ne arată că, dincolo de faptul că venitul net scade considerabil, în egală măsură interacțiunea fizică cu alți semeni se reduce apreciabil, aici fiind, de fapt, „rana“ cea mai dureroasă. 

Suntem configurați neurobiologic să trăim înconjurați de oameni, fapt care ne face să tânjim după energia semenilor, cu atât mai mult cu cât nici acasă nu avem pe altcineva.

Strategii creative pentru a combate singurătate 

Astfel, un demers cât se poate de bine primit este cel al unui lanț olandez de supermarketuri, care a deschis „chat checkouts“ (case de marcat unde poți petrece timp vorbind cu vânzătorul, fără a te grăbi), în vederea combaterii singurătății în rândul persoanelor în vârstă. Potrivit site-ului thebrighterside.com, această inițiativă face parte dintr-un program al Ministerului Sănătății, cu scopul de a combatesingurătatea. 

Există un truism care spune că „mai degrabă prevenim decât să intervenim“, iar miezul acestuia este cât se poate de real, întrucât, din orice unghi am privi situația, realizăm că suferința fizică ori emoțională este greu de cuantificat, indiferent de vârstă și de anduranță.

℗PUBLICITATE



Așa se face că, prin această inițiativă, oficialii olandezi își doresc să detecteze de timpuriu semnele singurătății în rândul vârstnicilor  (făcând apel la organizații, companii, ori consilii locale să ofere ajutor în a găsi antidoturi creative și implementabile), cu scopul de a-i ajuta în traversarea acestor situații iminente, dar extrem de sensibile pentru sănătatea lor emoțională.

Găsirea unor soluții creative este țelul autorităților olandeze, iar una dintre acestea este legată de cumpărăturile pe care fiecare le realizează, dar, pentru că în zilele noastre totul se petrece pe repede înainte, oamenii nu mai au timp să schimbe vorbe, impresii, trăiri, ci doar plătesc rapid și merg mai departe, automat, anihilează factorul uman și legăturile ce ar putea fi create. Astfel, existența unor case de marcat la care clienții pot petrece timp discutând cu vânzătorii înseamnă un pas fundamental pentru conștientizarea importanței sănătății mintale.

Totodată, în aceleași supermarketuri au fost realizate și câteva colțuri de socializare, denumite „All Together Coffee Corner“, unde seniorii pot cunoaște oameni noi cu care să socializeze.

M-ar bucura să aflăm că aceste exemple sunt preluate de cât mai multe state, punând un accent grav asupra importanței generațiilor anterioare, ce par, în rândul autorităților, că și-ar fi pierdut sclipirea și utilitatea, la nivel societal.

De cele mai multe ori, se pune monopol pe sănătatea fizică, maximizând efectele acesteia, ignorând, cu prisosință, efectele pe termen scurt și mediu a deteriorării sănătății mintale.

Aceste gesturi mici, aparent banale, pot schimba, în totalitate, ziua unei persoane. Cu cât suntem mai deschiși și dăm importanța cuvenită lucrurilor mărunte, vom putea simți esența vieții.

Atenția acordată persoanelor trecute de o anumită vârstă înseamnă respect pentru generațiile care ne-au crescut și ne-au ghidat pașii, reprezintă un mod de a le mulțumi prin gesturi, nu numai prin verbalizarea cuvintelor, fără a subestima posibilitatea de a învăța din experiențele avute. În egală măsură, ne reamintește că viața mai înseamnă și contactul cu realitatea, dar mai ales cu oamenii, indiferent de vârstă, rasă, culoare a pielii, limbaj etc.

Cum se vede singurătatea în România

Pentru o imagine mai reală asupra fenomenului din România, am stat de vorbă cu dr. Iulia Mira Milea-Cârmaciu, care ne-a ajutat să înțelegem mai bine singurătatea părinților și a bunicilor noștri: „Singurătatea este descrisă ca o lipsă a contactelor sociale, a persoanelor dispuse și disponibile să împărtășească experiențele emoționale și sociale ale individului. Singurătatea involuntară sau voluntară, condiția în care un individ, din diverse motive, alege să se abțină de la a interacționa cu ceilalți, chiar dacă oportunitatea există, sunt fenomene importante de abordat, deoarece singurătatea poate duce la probleme de sănătate mintală și fizică. Studiile arată că singurătatea poate afecta marcant starea de sănătate. Singurătatea și sănătatea sunt subiective, sunt experimentate diferit. Experimentarea singurătății este comună la persoanele în vârstă de peste 65 de ani. Astfel că prin pierderea partenerului de viață, absentarea de la activitățile de agrement și/sau prin diferite afecțiuni, se accentuează senzația de singurătate.“

Am fost dornică să aflu de la dr. Milea-Cârmaciu (care activează ca medic psihiatru) și cum fac față persoanele singure din țara noastră, iată ce mi-a atras atenția: „Persoanele în vârstă dezvoltă strategii diferite pentru a face față singurătății, femeile însă având un risc mai mare de a dezvolta boli mintale decât bărbații.

O bună metoda de contracarare a singurătății ar fi păstrarea relațiilor importante și pline de sens, ceea ce ar duce la o senzație de implicare în societate. Mulți oameni în vârstă suferă de anxietate atunci când trec printr-o criză, drept urmare, au nevoie de ajutor pentru a vedea că viața poate avea sens chiar și în momentele grele. Conform studiilor care examinează singurătatea emoțională și socială se constată că numeroase afecțiuni sunt frecvente în rândul vârstnicilor precum depresia, hipertensiunea arterială, tulburările de somn, iar aceștia prezintă un risc crescut de a dezvolta boli cardiovasculare. A fi uniți, susținuți și împreună cu ceilalți sunt condiții importante în păstrarea și îmbunătățirea sănătății și a calității vieții.“

Cu ce îmi doresc să rămână cititorul 

Prezentul articol este un manifest pentru tihnă, pentru valori care contează, relații care se cultivă (și nu se cuvin), pentru o reducere a vitezei cu care trăim, cu scopul de a savura viața, în adevăratul sens al cuvântului. Este necesar să existe evoluție digitală, dar, de asemenea, este la fel de prioritar să știm să o uzităm corespunzător, având control uman asupra-i (și nu invers), pentru a funcționa în beneficiul nostru.

Mi-aș dori să avem, fiecare dintre noi, un moment de introspecție, îndreptându-ne atenția către seniorii din preajma noastră cu care nu am mai intrat în contact în ultima perioadă (fie că ne sunt rude, sau cunoștințe), și să facem un gest uman pentru ei, oferindu-le câteva clipe în care să ne interesăm de viața lor. Sunt convinsă că aceste „pastile“ de conectare vor veni, la pachet, cu lecții de viață pe care, încă, nu le-am învățat, dar și cu o doză corespunzătoare de afecțiune și căldură sufletească, atât de necesare sufletului fiecăruia dintre noi. Pentru că, așa cum scrie dr. Murthy, leacul pentru singurătate este reprezentat de puterea vindecătoare a relațiilor interumane. 

Bianca Sîrbu - contributor senior, jurnalist, lifestyle editor, om de bazã, pasionatã de comunicare, scris și materie cenușie.

Caută
Coșul de cumpărături0
Nu există produse în coș
Continuă cumpărăturile
0