Skip to content

Imaginează-ți pentru câteva secunde că ești iar adolescent. Cele mai importante lucruri pentru tine par să fie grupul de prieteni, cu care împărtășești experiențele tale, pentru că tu crezi că doar ei te pot înțelege, cu care ieși pentru a face diferite activități, apoi școala, unde te poți exprima liber, dacă nu în timpul orelor, măcar în pauză. Și, dintr-odată, afli că nu îți mai poți vedea prietenii, iar școala se mută în mediul online, din cauza pandemiei de Coronavirus.

Chiar dacă nu mai suntem adolescenți, cu toții ne putem aminti că a fost, probabil, o perioadă mai dificilă din viața noastră. Nu știam exact cine suntem, ce vrem, iar sensul era greu de găsit. Adolescența este o etapă de dezvoltare pe toate planurile: biologic, psihologic și social. Este momentul în care ne construim identitatea, iar pentru a face acest lucru, avem nevoie și de interacțiuni sociale, care pentru adolescent sunt oglinda către sine. Ce se întâmplă, însă, atunci când adolescenții trăiesc aceste experiențe diferit, mai mult în mediul online? A avut pandemia efecte asupra sănătății lor mintale?

Pandemia a însemnat izolare, anxietate (care este funcțională, până la un punct, și ne ajută să ne mobilizăm, să nu fim pasivi în fața pericolelor), poate, apariția conflictelor acasă, instabilitate economică, teama de a nu ne infecta, incertitudine. Acest mediu instabil se pare că a avut efecte asupra modului în care s-au simțit adolescenții. În acest articol vom aborda pe scurt cauzele de îngrijorare pentru adolescenți în pandemie, care sunt grupurile vulnerabile, efectele pandemiei, factorii de risc și de protecție și posibilele soluții. Am ales să scriu pe acest subiect, chiar dacă efectele pandemiei s-au mai atenuat, din două motive. În primul rând, este important să învățăm ceva, la nivel de societate, din această perioadă, pentru a putea fi mai bine pregătiți atunci când ne vom confrunta cu situații similare. În al doilea rând, chiar dacă eu nu mă mai puteam numi adolescent atunci când a izbucnit pandemia, am simțit efectele acesteia în plan psihologic, fiind mult mai anxioasă în timpul interacțiunilor sociale și în fața lucrurilor noi, după ce am stat în izolare timp de mai multe luni.

De ce au fost îngrijorați adolescenții

Studiile ne arată că adolescenții nu au fost îngrijorați atât de mult de faptul că s-ar putea infecta, ci, mai degrabă, de faptul că membri vulnerabili ai familiei ar putea să se îmbolnăvească, de stresul existent în familie1, de școală4, de relațiile cu grupul de egali 2,4de dificultățile pe care le-ar fi putut întâmpina pe parcursul procesului de adaptare la noile reguli.4

℗PUBLICITATE



Care sunt grupurile vulnerabile

Pentru a avea o idee mai clară asupra modului în care părinții, profesorii și psihologii ar putea să intervină, pentru a ajuta adolescenții, studiile au încercat să identifice grupurile vulnerabile în fața efectelor pandemiei. Astfel, pare că riscul de a avea probleme de sănătate mintală, cum ar fi depresia sau anxietatea, era mai ridicat în cazul fetelor6, unde creștea numărul de simptome asociate cu acestea și scădea nivelul satisfacției cu viața,4 al minorităților sexuale1, al celor cu probleme de sănătate mintală înainte de pandemie, pentru că aceasta poate să le accentueze, adăugând și alți stresori.3,6

Efectele asupra sănătății mintale

Studiile științifice ne arată că:

  • În timpul pandemiei și în momentul actual a crescut riscul ca adolescenții să fie diagnosticați cu o tulburare depresivă sau cu una din spectrul anxios, deoarece raportau mult mai multe simptome decât înainte.1 De asemenea, scădea și nivelul satisfacției cu viața.4
  • Perioada pandemiei a fost asociată cu un nivel mai ridicat al singurătății autoraportate, mai ales în cazul celor care petrec mult timp în mediul online, pe rețelele sociale.2
  • Un review sistematic, care ia în considerare 61 de studii, realizate pe un eșantion de 54.999 de copii și adolescenți, arată că depresia și anxietatea sunt comune în cercetări, dar și că iritabilitatea și furia, în cazul acestor populații, au fost observate și ca urmare a pandemiei.3

Factori de risc

  • Stresul și violența din familie, care au prezis o simptomatologie mai accentuată asociată cu depresia și anxietatea.1
  • Pentru anxietate, factorii de risc identificați în unele cercetări au fost: nevoile speciale, prezența tulburărilor mintale încă dinainte de pandemie, expunerea excesivă la mesajele din media. Pentru depresie, sexul feminin, adolescența, multe cazuri de Covid în zona de rezidență și faptul că aveau persoane din familie care aveau locuri de muncă în linia întâi în timpul pandemiei au fost factorii de risc.3
  • Grijile legate de Covid, dificultățile de învățare online, conflictul cu părinții preziceau creșterea probabilității de a avea probleme de sănătate mintală. De asemenea, cei care aveau conflicte cu tații prezentau un risc pentru depresie, în timp ce aceia care aveau conflicte cu ambii părinți raportau un nivel mai scăzut al satisfacției cu viața.4
  • Problemele de somn, timpul petrecut în fața ecranelor și calitatea slabă a relațiilor cu părinții au fost alți factori de risc pentru suferință.6

Factori de protecție și posibile soluții

  • Timpul cu familia și munca pentru școală au prezis un nivel mai scăzut al simptomelor autoraportate specifice depresiei.2
  • Comunicarea părinte-copil s-a dovedit a fi factor de protecție și pentru anxietate și pentru depresie, deoarece într-o relație de calitate cu părintele, adolescentul se simte în siguranță, relaxat și mulțumit că poate petrece mai mult timp cu părinții lui.3
  • Existența unei rutine a fost asociată cu mai puține simptome specifice depresiei, deoarece e posibil ca aceasta să ofere predictibilitate. Pe lângă părinți, școala poate oferi rutină și structură.3
  • Cei care se simțeau conectați4, ca având parte de suport social și care aveau comportamente sănătoase, cum ar fi activități fizice regulate și un somn de calitate, raportau un nivel mai ridicat al stării de bine.6

Așadar, este important ca atunci când ne confruntăm cu situații similare și avem în familie adolescenți, să apelăm mai des la terapiile psihologice centrate pe funcționarea familiei, în caz că ne confruntăm cu conflicte pe care nu le putem gestiona, părinții să încerce să limiteze timpul petrecut de adolescenți online, iar în loc de acest lucru să ofere alternative: muzică, o carte interesantă, jocuri pe care le pot juca împreună. De asemenea, ar trebui să le spunem mai des adolescenților că e normal să simtă anxietate, că ar trebui să delimiteze ce pot face de ce nu pot face și să se focuseze pe lucrurile care sunt în controlul lor, să caute soluții, pentru a rămâne conectați cu prietenii lor5 și să fie mai blânzi cu ei, deoarece trec printr-o etapă complicată, care contribuie la formarea lor.


Referințe:

  1. Craig, S. G., Ames, M. E., Bondi, B. C., & Pepler, D. J. (2022). Canadian adolescents’ mental health and substance use during the COVID-19 pandemic: Associations with COVID-19 stressors. Canadian Journal of Behavioural Science/Revue canadienne des sciences du comportement
  2. Ellis, W. E., Dumas, T. M., & Forbes, L. M. (2020). Physically isolated but socially connected: Psychological adjustment and stress among adolescents during the initial COVID-19 crisis. Canadian Journal of Behavioural Science/Revue canadienne des sciences du comportement, 52(3), 177.
  3. Panchal, U., Salazar de Pablo, G., Franco, M., Moreno, C., Parellada, M., Arango, C., & Fusar-Poli, P. (2021). The impact of COVID-19 lockdown on child and adolescent mental health: systematic review The impact of COVID-19 lockdown on child and adolescent mental health: systematic review. European child & adolescent psychiatry, 1-27.
  4. Magson, N. R., Freeman, J. Y., Rapee, R. M., Richardson, C. E., Oar, E. L., & Fardouly, J. (2021). Risk and protective factors for prospective changes in adolescent mental health during the COVID-19 pandemic. Journal of youth and adolescence, 50(1), 44-57.
  5. How teenagers can protect their mental health during COVID-19
  6. Kiss, O., Alzueta, E., Yuksel, D., Pohl, K. M., de Zambotti, M., Műller-Oehring, E. M., … & Baker, F. C. (2022). The pandemic’s toll on young adolescents: prevention and intervention targets to preserve their mental health. Journal of Adolescent Health, 70(3), 387-395.

Vlad Denisa-Andreea este absolventă de Psihologie a Universității Transilvania din Brașov și masterandă în Psihologia sănătății din cadrul Universității București. Scrie din pasiune pentru știință și din dorința de a face studiile științifice cât mai accesibile, pentru a ne putea bucura împreună de descoperirile din psihologie prin care înțelegem mai bine ce se întâmplă cu noi, dar și cu cei de lângă noi.

Caută
Coșul de cumpărături0
Nu există produse în coș
Continuă cumpărăturile
0