Numele lui Gabor Maté este bine-cunoscut cititorilor Paginii de Psihologie. Fie că am auzit de el în vreun articol sau făcându-se referire la cărțile pe care le-a scris, știm despre renumitul psihoterapeut că este un om preocupat de vindecarea traumelor și crede cu tărie în conexiunea minte-corp.
Probabil că datorită popularității de care se bucură în țara noastră, mulți dintre noi ne-am întrebat cum ar fi să facem cel puțin o ședință de psihoterapie cu dr. Maté, autorul cărții Când corpul spune nu. Care este, mai exact, modul în care el lucrează în cabinet și pe ce pune accentul? Știm că are o viziune holistică, dar ce înseamnă asta? Drept urmare, în articolul de astăzi, vă prezentăm viziunea terapeutică a lui Gabor Maté.
Cum se manifestă în prezentul tău pierderea conexiunii cu sine?
Premisa centrală pornește de la faptul că la baza tuturor disfuncționalităților umane se află trauma psihologică. Indiferent că ne gândim la adicții sau boli, prezența traumei este mecanismul explicativ de la care pornește Gabor Maté în conceptualizarea unui caz. Trauma este văzută drept o manifestare psihologică care cauzează o pierdere a conexiunii sau, mai exact spus, o separare față de sine. Iar simptomatologia manifestată sau prezența comportamentelor nedorite este, în fapt, o oglindire a acestei deconectări psihologice.
ABONARE NEWSLETTER
Articole care te vor inspira, te vor emoționa și, totodată, te vor susține în menținerea sănătății tale relaționale și a stării de bine — livrate săptămânal în inboxul tău.
Prin deducție, obiectivul central al intervenție psihoterapeutice este asigurarea unui cadru relațional în care pacientul să-și redobândească conexiunea cu sine. Metoda de lucru a lui dr. Maté pornește de la curiozitatea exprimată față de ceea ce blochează conexiunea pacientului cu sine, iar abordarea este una centrată pe compasiune. Fiecare ființă umană se naște fiind conectată cu sine. Însă experiențele aversive de viață și traumele neprocesate ajung să cauzeze această ruptură psihologică în relația cu noi înșine, resimțită la nivel subiectiv ca fiind suferință. Astfel, prima întrebare pe care o adresează Gabor Maté este – Cum se manifestă în viața ta această pierdere a conexiunii cu sine, în prezent?
Ce simți, acum?
Despre metoda de lucru a renumitului terapeut, este important de știut că acesta nu alocă o cantitate prea mare de timp trecutului, așa cum se obișnuiește în abordarea psihanalitică. Este curios să afle povestea de viață a pacientului într-atât încât să descopere cum afectează acesta prezentul. În rest, trecutul nu este analizat în mod amănunțit.
Această compasiune, care ghidează munca lui Gabor Maté, s-ar putea să fie percepută diferit dacă o privim din exterior, fără să-i cunoaștem tehnica. Și asta pentru că, adesea, îl vom auzi sau vedea cum își oprește pacientul din vâltoarea minții, invitându-l să-și îndrepte atenția spre corp, cu ajutorul întrebării – Ce simți acum?
Face asta deoarece, în viziunea lui Gabor, compasiunea nu este despre a face pe cineva să se simtă bine, ci despre a-l ghida către descoperirea adevărului. Pentru că adevărul este cel care ne eliberează! Iar pentru a ne permite să vedem adevărul, avem nevoie de un cadru definit de compasiune, unul care să ne ghideze către părțile din noi aflate în suferință, în momentul prezent.
Momentul prezent ne poate reconecta la propria viață
După cum spune și colegul nostru, psihoterapeutul Gáspár György: „Starea de prezență conștientă ne ajută să vedem ceea ce este invizibil – durerea noastră. Iar când îți vezi durerea, este greu să mai fugi de tine. Atunci începe vindecarea și pornești pe calea care te duce spre adevărata pace interioară și spre regăsirea de sine.“
Această regăsire de sine, Gabor Maté o descrie și ca fiind portalul care ne duce spre adevărata autenticitate. Iar interacțiunea dintre psihoterapeut și pacient este cheia spre deschiderea portalului. Din acest punct de vedere, metoda lui dr. Maté seamănă cu abordarea relațională, aceea în care transformarea derivă din interacțiunea interpersonală ce are loc în momentul prezent.
Asta înseamnă și că procesul de intervenție cere ca psihoterapeutul să fie cu adevărat prezent, nu doar cu gândurile și părerile sale, ci cu întreg corpul și sistemul de emoții, senzații și trăiri. Cu alte cuvinte, protocolul de intervenție clinică ajunge să fie mai puțin relevant, iar intuiția psihoterapeutului capătă rolul principal.
Dacă ești interesat să devii un psihoterapeut relațional, care îmbină psihologia traumei cu viziunea sistemică, te așteptăm la programul de formare în psihoterapia familiei organizat de structura educativă a Paginii de Psihologie, în colaborare cu Asociația Multiculturală de Psihologie și Psihoterapie.