Skip to content

Numește emoția pentru o îmblânzi (din englezescul name it to tame it) este o strategie consacrată în psihologie, care ne ajută să ne calmăm când trăim foarte intens anumite emoții. Însă de mai bine de un an traversăm o perioadă nemaiîntâlnită, iar ceea ce simțim nu pare să aibă o denumire cunoscută, familiară. Cei mai mulți dintre noi, cei care am fost privilegiați și norocoși să nu avem pierderi importante din cauza pandemiei, trăim ceva nou, ceea ce sociologul Corey Keyes numește languishing – în română, cea mai apropiată traducere ar fi lâncezeală, moleșeală.

Cum recunoaștem lâncezeala psihologică?

Luna trecută, renumitul psiholog Adam Grant a scris pentru The New York Times un articol în care a încercat să aducă un pic de lumină asupra stării pe care o trăim la nivel colectiv după un an de pandemie – nu e depresie (speranță există), nu e nici burnout (energie există) dar nu e nici fericire și entuziasm. Așadar, această stare de gol interior, stagnare și practic absența stării emoționale de bine, care a fost denumită emoția anului 2021, a fost catalogată ca stare de languishing.

Grant descrie această stare drept „copilul mijlociu neglijat al sănătății mintale“, la intersecția dintre depresie și prosperitate (vârful stării de bine) – fără să existe simptome patologice de tulburare de sănătate mintală, totuși nu funcționăm la capacitate maximă, iar această emoție ne afectează semnificativ capacitatea de concentrare, munca, nivelul de atenție, motivația și stare de bine generală. Nefiind o stare acută, trece adesea neobservată, noi devenind „indiferenți la indiferență“; totuși, un studiu recent citat în articol demonstrează că personalul medical din Italia care a trăit această stare de languishing în primăvara anului 2020 are risc de trei ori mai mare decât egalii săi să fie diagnosticat cu tulburare de stres posttraumatic. Așadar, este extrem de important pentru sănătatea noastră mintală și a celor din jur să înțelegem prin ce trecem și să identificăm metode care să ne ajute să traversăm această perioadă cât mai bine. 

Revenind la ce spuneam la începutul articolului, numirea emoției ar fi un prim pas – așa cum sugerează și Adam Grant, atunci când discutăm cu alte persoane. În loc ca atunci când suntem întrebați ce facem să răspundem sec „bine“ (dacă noi nu simțim asta), ajută mult să spunem exact cum suntem – amorțiți, nu prea bine, meh, blah, cu alte cuvinte, languished. Pe de o parte, așa ne calmăm propriul sistem nervos, iar pe de altă parte, ajutăm la normalizarea emoțiilor mai puțin plăcute și poate și la încurajarea interlocutorilor de a-și exprima propriile trăiri într-un mod sincer. 

Ce este de făcut?

În articolul său, Grant oferă trei sugestii-antidot: stare de fluiditate psihologică, timpul lipsit de întreruperi și stabilirea de obiective mici. Vă explic mai jos în detaliu. 

• Starea de fluiditate (sau starea de flow) este acea stare subtilă în care devii total imersat într-o activitate, astfel încât tot ce e în jur dispare – un film captivant care te transferă într-o altă lume, un joc de seară cu familia, o discuție cu un prieten vechi despre amintirile din liceu etc. Într-un studiu publicat în noiembrie 2020, persoanele cu o stare de flow sau flux mai mare au prezentat mai multe emoții pozitive, mai puține simptome severe de depresie, mai puțină singurătate și mai multe comportamente sănătoase.

℗PUBLICITATE



Totuși, Adam Grant observă că deși starea de flow pare să aibă efecte incontestabile asupra stării de languishing, identificarea de activități plăcute și implicarea în experiențe distractive sunt dificile atunci când nu ne putem concentra suficient. Iar concentrarea este foarte dificilă atunci când lucrăm de acasă, avem și treburi casnice, telefonul bâzâie în permanență și copiii ne strigă constant. Pentru mai multe informații pe această temă vă recomand cartea lui Mihaly CsikszentmihalyiFlux. Psihologia fericirii.

• Timpul neîntrerupt. Ce ne mai poate ajuta la stările de concentrare și de relaxare este identificarea unor momente în care să putem funcționa fără să fim întrerupți. Pentru asta, e nevoie să punem limite clare și ferme. Grant citează două studii importante pentru argumentul că timpul neîntrerupt ajută la performanța la locul de muncă: într-un experiment dintr-o companie de software din India, angajații nu puteau fi întrerupți până la ora prânzului trei zile pe săptămână; 47% dintre cei care au respectat asta și au pus limite au avut productivitate peste medie. Mai mult, atunci când compania a creat o regulă oficială în acest sens, procentul a crescut la 65%. Un al doilea articol citat dovedește că atunci când înregistrăm progres în munca noastră starea zilnică de bine și motivația cresc semnificativ.

• Obiectivele mici ajută la crearea stării de bine, pașii mici și victoriile sigure fiindu-ne cei mai buni prieteni. Grant sugerează ca în fiecare zi să ne facem loc în agendă pentru o activitate care contează pentru noi – un proiect captivant, o conversație semnificativă cu cineva apropiat, chiar și entuziasmul avansării în nivel la un joc pe telefon. Un astfel de mic pas poate să ne ajute să redescoperim energia și entuziasmul care ne lipsesc poate de luni întregi.

Ar mai fi ceva de făcut…? 

De asemenea, aș adăuga cât de important este să găsim în fiecare zi în viața noastră micile lucruri care ne fac plăcere: un răsărit prins când ne-am trezit prea devreme, un duș răcoritor când e cald afară, mirosul noului gel de duș, o mâncare delicioasă în pauza de prânz, floarea care are boboci noi, gustul cafelei într-o dimineață adormită, o melodie care ne face să simțim bucurie, ochii unui cățeluș și orice altceva ne poate aduce un moment de bine.

Adam Grant încheie articolul său cu următoarea recomandare: „Starea de languishing nu e numai în capul nostru – este în circumstanțele noastre. Nu putem vindeca o cultură bolnavă cu bandaje personale. Trăim în continuare într-o lume care normalizează provocările sănătății fizice, dar le stigmatizează pe cele ale sănătății mintale. Pe măsură ce ne îndreptăm către realitatea post-pandemică, este timpul să regândim modalitatea în care înțelegem sănătatea mintală și starea de bine. «Nu avem depresie» nu înseamnă că nu avem dificultăți. «Nu suntem în burnout» nu înseamnă că nu suntem în alertă. Prin simpla conștientizare a faptului că foarte mulți dintre noi lâncezim, putem începe să dăm voce disperării încete și să luminăm o nouă cale către ieșirea din vid.“

Andra Stoian - Psiholog, consilier de parenting, trainer și facilitator de grupuri de suport pentru adolescenți, cu experiență de 7 ani în activități cu copii și adolescenți și în coordonare de proiecte educaționale într-unul dintre cele mai mari ONG-uri din România. Pasionată de oameni, training și educație, iubește muzica, plimbările și cărțile. Visează la o lume în care drepturile tuturor oamenilor sunt respectate.

Caută
Coșul de cumpărături0
Nu există produse în coș
Continuă cumpărăturile
0