Skip to content

Într-o lume în care relațiile se transformă constant, întrebarea dacă este „mai bine“ să fii căsătorit sau doar într-o relație „fără acte“ capătă mai multă relevanță ca niciodată. Ambele forme de uniune vin cu beneficiile și cu provocările lor, iar alegerea depinde adesea de perspectivele personale, culturale și chiar de obiectivele pe termen lung ale partenerilor.

Stabilitate vs. Flexibilitate

Tradițional, căsătoria a fost văzută ca o instituție ce oferă stabilitate și securitate emoțională. Conform studiilor realizate de John Gottman, un pionier în cercetarea relațiilor de cuplu, căsătoria poate aduce un cadru stabil pentru dezvoltarea personală și relațională. Gottman subliniază importanța angajamentului formal în menținerea unei „bănci emoționale“ sănătoase, unde cuplurile depun în mod constant gesturi de afecțiune și sprijin, creând astfel o rezervă de bunăvoință și înțelegere mutuală.

Pe de altă parte, relațiile neformalizate juridic pot oferi o mai mare flexibilitate. Partenerii pot simți că au mai mult control asupra identității și autonomiei lor, ceea ce poate reduce presiunile asociate cu rolurile tradiționale de soț și soție. Un studiu publicat în Journal of Marriage and Family sugerează că unele cupluri se bucură de o relație mai calitativă când percep că au ales deliberat să fie împreună, fără presiunea socială sau legală.

Siguranța emoțională și conectarea

Siguranța emoțională și conectarea sunt fundamentale în orice relație de cuplu, indiferent de statutul legal al acesteia. Ele influențează profund satisfacția relațională și stabilitatea pe termen lung. Explorarea acestor aspecte în contextul căsătoriei prin comparație cu relațiile neformalizate ne permite să înțelegem cum diferitele structuri relaționale afectează dinamica emoțională între parteneri.

Căsătoria este, adesea, percepută ca un angajament pe termen lung, oferind un cadru de securitate și predictibilitate. Conform teoriilor lui John Gottman, acest angajament formalizat ajută la construirea unei „bănci emoționale“ (de care menționam anterior), unde fiecare partener depune gesturi de iubire, sprijin și respect, care ulterior pot fi „retrase“ în momente de nevoie. Acest fond comun de resurse emoționale poate:

  • reduce anxietatea: când partenerii știu că relația lor este sigură și stabilă, anxietatea legată de posibila desfacere a uniunii este diminuată;
  • promovează investiția emoțională: partenerii sunt mai predispuși să investească în relație, știind că investiția lor nu este pe termen scurt.

De asemenea, Gottman discută despre importanța „întoarcerilor către exterior“, adică acele momente când partenerii se întorc unul către celălalt pentru sprijin emoțional, în loc să se închidă sau să caute sprijin în afara relației. Căsătoria, prin natura sa de angajament formal, poate facilita această tendință de a căuta confort și sprijin reciproc.

Pe de altă parte, relațiile neformalizate pot oferi o mai mare autonomie individuală, ceea ce poate fi esențial pentru dezvoltarea personală. Harville Hendrix, în teoria sa imago, sugerează că relațiile sănătoase sunt cele în care fiecare partener poate crește și evolua în mod individual, în timp ce-și susține partenerul în propriul său proces de dezvoltare.

În relațiile neformalizate:

  • autonomia poate crește satisfacția: fiecare partener poate simți că alegerea de a rămâne împreună este bazată pe dorința zilnică și nu pe o obligație formală, ceea ce poate întări relația;
  • flexibilitatea poate favoriza adaptabilitatea: cuplurile pot naviga prin schimbările vieții cu mai puțină presiune de a se conforma normelor tradiționale sau așteptărilor familiei, ceea ce poate reduce stresul și conflictele.

Indiferent de structura relației, teoria lui Hendrix subliniază importanța conectării emoționale și a înțelegerii profunde între parteneri. Acest lucru necesită o comunicare deschisă, vulnerabilitate și o dorință continuă de a înțelege și de a răspunde nevoilor partenerului. Fie că este vorba de căsătorie sau de conviețuire, baza oricărei relații de succes este capacitatea de a menține o legătură emoțională puternică și autentică. De asemenea, el teoretizează că toate relațiile, indiferent de statutul lor legal, tind să urmeze un ciclu similar de „atracție, conflict și vindecare“.

Modelul său imago sugerează că, adesea, partenerii aleg inconștient persoane care reflectă aspecte nerezolvate din trecutul lor, permițându-le să-și vindece rănile emoționale prin relația actuală. Acest proces poate fi la fel de eficient în relațiile consensuale neformalizate, atâta timp cât există un angajament clar și o comunicare deschisă.

℗PUBLICITATE



Implicații sociale și legale

Alegerea între căsătorie și o relație neoficială nu este doar o chestiune de preferințe personale, ci implică și o serie de consecințe sociale și legale care pot influența semnificativ viața partenerilor.

Percepția comunității: În multe culturi, căsătoria este văzută ca un pilon al stabilității sociale și un pas esențial în viața adultă. Căsătoria poate aduce un statut social sporit, influențând modul în care cuplul este perceput de familie și prieteni. Pe de altă parte, cuplurile care aleg să rămână împreună fără a se căsători pot întâmpina prejudecăți sau presiuni sociale, în special în comunitățile mai tradiționale.

Suportul familial: Căsătoria formalizează relațiile interpersonale și poate facilita o rețea mai solidă de suport din partea familiilor extinse. Acest aspect este adesea vital în momentele de criză sau în creșterea copiilor, unde sprijinul bunicilor, al unchilor și al mătușilor poate fi crucial.

Drepturi și responsabilități legale: Căsătoria conferă partenerilor o varietate de drepturi legale care nu sunt accesibile în mod automat cuplurilor neformalizate. Acestea includ drepturi de succesiune, decizii medicale, avantaje fiscale și de asigurare și protecție legală pentru copii.

Alegerea dintre căsătorie și coabitare fără formalizare juridică depinde de multe variabile, inclusiv de valorile personale, așteptările de la relație și contextul cultural. Partenerii ar trebui să evalueze atât beneficiile sociale și emoționale, cât și implicațiile legale ale fiecărei opțiuni. Este esențial ca fiecare cuplu să discute aceste aspecte deschis și să se informeze adecvat, pentru a face o alegere informată care să reflecte cel mai bine nevoile și dorințele ambilor parteneri.

În concluzie, alegerea între căsătorie și o relație neoficială depinde, în mare măsură, de nevoile, așteptările și valorile fiecărui cuplu. Psihologii recomandă adesea ca decizia să fie precedată de discuții aprofundate despre ceea ce fiecare partener își dorește și așteaptă de la relație. Indiferent de alegere, cheia unei relații de succes rămâne angajamentul profund față de creșterea și susținerea reciprocă.

Articol realizat în colaborare cu Psylife.

Resurse bibliografice:


Citește și:

Mădălina Bogdan este un „om al oamenilor“ și a ajuns în lumea psihologiei din drag pentru oameni și mintea noastră. Din dorința de a descoperi și înțelege cât mai bine cine suntem, urmează formări complementare în acest sens, iar pasiunea pe care o are pentru scris reprezintă o piesă importantă din puzzle-ul vieții sale.

Caută
Coșul de cumpărături0
Nu există produse în coș
Continuă cumpărăturile
0