Sistemul imunitar ne protejează împotriva tuturor tipurilor de agenți infecțioși care se găsesc în mediu. De fapt, nu ne putem controla expunerea la virusuri, bacterii și alți agenți patogeni, dar – dacă avem un sistem imunitar puternic și sănătos – pericolul de a ne îmbolnăvi este mult redus. Când suntem stresați, capacitatea sistemului imunitar de a lupta împotriva bolilor este redusă. De aceea, suntem mai susceptibili la infecții. În ceea ce privește sistemul imunitar psihologic, se pare că reușim să trecem peste dispoziții proaste mult mai rapid decât suntem tentați a crede, datorită eforturilor nevăzute ale sistemului imunitar psihologic.
Unul dintre cele mai incredibile lucruri despre mintea umană este reziliența sa.
Sistemul imunitar psihologic este definit ca fiind o unitate multidimensională, dar integrată, a resurselor de reziliență personală sau a capacităților adaptive care oferă imunitate împotriva gândurilor negative și a stresului. Când se vorbește despre anticorpi psihologici, se face referire, printre altele, la: gândire pozitivă, autocontrol, coerență, conceptul de sine creativ, simțul creșterii de sine, capacitate de monitorizare socială, capacitate de soluționare a problemelor, autoeficiență, capacitate de mobilizare socială, sincronicitate, orientare spre obiective. Există studii care au confirmat faptul că nivelul de bunăstare psihologică și reziliența ego-ului sunt influențate de imunitatea noastră psihologică.
Oamenii acceptă că imunizarea universală este necesară pentru sănătatea fizică. John Bowlby (părintele teoriei atașamentului) a afirmat că favorizarea securității psihologice este un aspect esențial pentru sănătate. Faptul că nu părem să ne observăm sistemul imunitar psihologic este, probabil, singurul motiv pentru care uneori acesta nu funcționează deloc. La urma urmei, pentru a ne simți mai bine, trebuie să uităm în mod convenabil câteva fapte importante – cum ar fi, de exemplu, cât de mult ne-am dorit jobul pe care nu l-am obținut.
Diferența dintre sistemele noastre imune, fizic și psihologic, este aceea că știm aproape totul despre cel fizic. Când avem o răceală, putem vedea și simți cum se activează sistemele de apărare ale corpului nostru. Nu se întâmplă la fel și în cazul sistemului imunitar psihologic. În mod ciudat, de multe ori, parcă nu observăm că acesta lucrează pentru a ne reduce emoțiile negative.
Psihologii Daniel T. Gilbert și Timothy D. Wilson au formulat conceptul de „sistem imunitar psihologic” pentru a cuprinde în el o serie de prejudecăți și mecanisme care protejează subiectul de emoții negative extreme. Această etichetă se bazează pe o analogie cu sistemul imunitar biologic. Astfel de procese afectează modul în care subiectul prelucrează, transformă sau construiește informațiile, făcând starea de fapt existentă mai suportabilă și alternativele mai atrăgătoare. Mecanismele sistemului imunitar psihologic acționează fără conștientizare, astfel încât oamenii, de obicei, nu reușesc să anticipeze efectele sale.
Sistemul imunitar psihologic are două proprietăți principale (defensiva și vindecarea) și este alcătuit din două elemente esențiale (reziliența, ceea ce înseamnă să ne confruntăm cu adversitatea și să devenim mai puternici, și năzuința către fericire).
℗PUBLICITATE
Dacă vom alege să acceptăm lucrurile rele la fel ca și pe cele bune, știind că nu sunt veșnice și că, mai devreme sau mai târziu, durerea și suferința vor dispărea, dacă vom conștientiza că fiecare situație, oricât de rea ar părea, conține întotdeauna o lecție care se transformă într-o oportunitate de creștere, vom avea șansa de a ne întări sistemul imunitar psihologic.
David Kessler, unul dintre cei mai importanți experți specializați în vindecarea după o pierdere grea, consideră că majoritatea bolilor mintale sunt cauzate de ceva care ne atrage obsesiv atenția. Deci, dacă suntem capabili să ne dominăm atenția, vom dezvolta un sistem imunitar psihologic mai eficient.
Toți avem un sistem imunitar psihologic. Studiile indică faptul că aproximativ 75% dintre oameni își găsesc un nou echilibru, care le permite să fie fericiți – la aproximativ doi ani după ce au suferit o mare tragedie. În timp ce sistemul imunitar biologic ne menține în viață protejându-ne de boli, sistemul imunitar psihologic atenuează impactul șocului emoțional.
Sistemul imunitar psihologic utilizează diverse strategii pentru a ne proteja. Din acest motiv, avem tendința de a atribui problemele (a da vina) factorilor externi. În acest fel, ne păstrăm stima de sine și ne simțim mai puțin deprimați, frustrați sau fără speranță. Cercetătorii consideră că, atunci când experimentăm traume, putem dezvolta tipare de gândire dihotomice (vedem totul în alb sau negru) ca o strategie de coping sau pentru a încerca să ne protejăm de vătămările viitoare.
Sistemul nostru imunitar psihologic ne permite să ne simțim fericiți chiar și atunci când lucrurile nu merg așa cum a fost planificat.
S-a dovedit că practicarea recunoștinței reduce stresul, îmbunătățește stima de sine și favorizează reziliența, chiar și în perioadele foarte dificile. Studiile au descoperit că obiceiul de a scrie despre lucrurile pentru care suntem recunoscători ne crește optimismul și sentimentul de bunăstare. Și putem face acest lucru ținând un jurnal de recunoștință, în fiecare zi.
CITEȘTE ÎN CONTINUARE
