Cum ne readaptăm la munca de la birou? Loteria reîntoarcerii la birou – Pagina de Psihologie
skip to Main Content

În plin val patru al pandemiei COVID-19 (care pare că nu se mai sfârșește), multe companii decid să-și cheme angajații în format fizic, la birou. În contextul acestei obligativități și, pentru moment, într-un procent restrâns (aproximativ 30% din personal), stresul asupra riscurilor sanitare, precum și noile rutine instituite sunt în centrul atenției, de ambele baricade.

Astfel, nu numai că spațiile de lucru nu sunt, în mare parte, amenajate, dar nici la nivel organizațional nu există, în multe cazuri, suport psihologic oferit angajaților.

Să normalizăm „normalitatea“

Auzim tot mai des expresia „întoarcerea la normalitate“ însă este lesne de înțeles că realitatea pe care o trăim în prezent este diferită de cea de dinaintea pandemiei și este firesc să fie așa. Cu toate acestea, nu putem pune semnul egal între ele și nici nu putem aprecia, unanim, faptul că mulți dintre noi preferăm să lucrăm în sistem remote, față de bine-cunoscuta muncă de la birou; drept urmare, înainte de a judeca și de a arăta cu degetul și chiar de a obliga un angajat să se întoarcă, fizic, la locul de muncă, este sănătos să tratăm diferențiat fiecare individ, pentru a observa, cu interes, motivele ce stau în spatele deciziei ori preferinței sale.

În acest sens, potrivit site-ului usnews.com, în Statele Unite, un program al APA (American Psychiatric Association) oferă sfaturi angajatorilor pentru a înțelege preocupările membrilor echipei, dar și pentru a-i ajuta pe angajați în această tranziție de reîntoarcere la locul de muncă, prin organizarea unor dezbateri cu cărțile pe față despre subiecte stringente, precum naveta casă-serviciu, crearea rutinelor, responsabilitatea sanitară, precum și gestionarea durerii pierderii persoanelor dragi în această perioadă greu încercată.

Loteria reîntoarcerii la birou

Ce este lesne de înțeles este faptul că revenirea la locul de muncă este un proces sinuos atât pentru angajat, cât și pentru angajator. Dacă pe termen scurt lucrul de acasă este benefic și chiar reconfortant (prin crearea și amenajarea propriului birou după bunul plac și, în definitiv, prin riscul scăzut de a interacționa cu alte persoane și astfel, de a contacta viruși), pe termen lung nu poate fi vorba de o soluție fiabilă (și nu mă refer la capacitatea și responsabilitatea fiecărui angajat de a-și duce la bun sfârșit activitățile zilnice, menționate în fișa postului, ci la privarea de interacțiune cu alți semeni). Oricât de mult am crede că suntem mult mai proactivi în izolare, în fapt, sunt proiectați genetic să trăim și să ne dezvoltăm în relațiile pe care le țesem în jurul nostru. Totodată, majoritatea lucrează în echipe, unde, automat, este nevoie de o bună sinergie, de o aliniere a proiectelor (cu precădere în industriile creative, economic-financiare și nu numai).

℗PUBLICITATE



Tips & Tricks pentru angajatori

Cu toate acestea, nu trebuie să uităm că dincolo de cifrele companiei și de obiectivele acesteia sunt oamenii care fac ca toate acestea să se concretizeze. Așadar, a pune preț de calitatea subordonaților reprezintă un avantaj pentru angajator. În acest sens, Centrul pentru sănătate mintală (din cadrul APA) recomandă companiilor:

  • să fie transparente în comunicările pe care le fac angajaților despre planurile și modificările politicilor ori procedurilor interne;
  • să încurajeze existența discuțiilor deschise privind preocupările și experiențele revenirii la locul de muncă;
  • să prioritizeze importanța sănătății mintale și să accentueze acest aspect în rândul lucrătorilor;
  • să prezinte flexibilitate în tranziția noilor programe, deplasări etc.;
  • să creeze un mediu de lucru sănătos, prin promovarea mișcării, dar și prin respectarea orelor de lucru, menționate în contractele de muncă.

Sănătatea mintală este importantă pentru noi toți

Suntem diferiți, unii introvertiți, alții expansivi ori ambiverți, însă aceste trăsături nu înseamnă că trebuie să fim tratați preferențial de angajator ori de colegii de birou. De cele mai multe ori, unii dintre noi avem tendința de a părea împliniți, fericiți, când, în fapt, suntem oameni, cu abilități și vulnerabilități, suferim crunt, traversăm traume, dar suntem învățați să nu ne plângem și să credem în faptul că „atunci când nu mai putem, mai putem puțin“. Îmi îndrept atenția către această categorie de oameni, care au tendința de a nu impune limite, de a nu spune „nu“, de a fi mereu cu zâmbetul pe buze, de a fi mereu disponibili, doar pentru ca ceilalți să nu-i perceapă diferit; pe scurt „people pleasers“.

Sănătatea mintală este extrem de importantă și poate că acum, mai mult ca niciodată, ar fi timpul să o prețuim la justa-i valoare și să avem grijă de ea, prin gesturi mici de tandrețe și de comprehensiune față de propria persoană. Așadar, haideți să ne deschidem sufletele și să fim onești atât cu noi înșine, cât și cu cei din jur atunci când ceva nu ne convine sau nu este în acord cu propriile principii. 

Dialogul este cheia relațiilor sănătoase, iar dacă simțim că nu știm cum să abordăm o atare situație, să nu uităm că putem apela oricând la un prieten, la un duhovnic ori la un specialist în sănătate relațională, care ne poate călăuzi în toată această călătorie, fără a fi nevoie să îndurăm mai mult decât putem, fără să ne frustrăm și fără să acumulăm hormoni de stres, cauzatori de alte afecțiuni asociate.

Bianca Sîrbu

Bianca Sîrbu - jurnalist, lifestyle editor, om de bazã, pasionatã de comunicare, scris și materie cenușie.

Caută