Activitatea de psiholog clinician într-un spital clinic județean de urgență mă aduce în preajma pacienților care tocmai au primit, în mod neașteptat, un diagnostic greu, de neoplazie, fie că vorbim de neoplasmul de endometru, col uterin, mamar sau de altă natură. Dar nu doar în cazul diagnosticelor oncologice șocul emoțional este unul mare – adesea, pacientul află, în urma unui control de rutină, că are tumori sau afecțiuni care, netratate, îi pun viața în pericol (scleroză multiplă, leziuni la nivel cerebral, tumori maligne).
Stresul și emoțiile puternice pot determina modificări la nivelul sistemului imunitar, afectând răspunsul organismului la terapia oncologică.
Tratamentul medical și medicamentos rămâne extrem de important atunci când avem de-a face cu un astfel de diagnostic, dar împreună cu psihoterapia putem optimiza rezultatele prin asistarea pacienților în identificarea mecanismelor proprii de apărare, de cele mai multe ori cu o eficiență dovedită, astfel încât să se adapteze și să depășească momentele dificile prin care trec1.
ABONARE NEWSLETTER
Articole care te vor inspira, te vor emoționa și, totodată, te vor susține în menținerea sănătății tale relaționale și a stării de bine — livrate săptămânal în inboxul tău.
Implicarea psihologului în tratamentul neoplaziilor și al bolilor terminale are ca beneficiu ameliorarea reacțiilor de tipul anxietății și depresiei, concentrarea pe ce stă în puterea pacientului și nu pe invaliditate.
Rolul psihologului în echipa multidisciplinară de abordare integrată a patologiei neoplazice este foarte important, începând de la aflarea diagnosticului și continuând pe tot parcursul bolii2.
℗PUBLICITATE
Cel mai adesea, pacienții cu un astfel de diagnostic trec prin etapele doliului psihologic.
Persoanele diagnosticate cu cancer pot avea răspunsuri diferite, de tipul:
- Negare – acești pacienți resping rezultatele analizelor și par reținuți în abordarea acestei realități.
- Apare apoi furia sau mânia – pacienții își pun întrebări de tipul „De ce mi s-a întâmplat mie asta?“, „De ce acum?, „Cu ce am greșit în viață?“.
- Următoarea etapă este negocierea: apar tot felul de scenarii mentale, în care pacientul se gândește că, dacă ar fi făcut în trecutul său ceva diferit, dacă n-ar fi fumat, dacă n-ar fi consumat alcool, dacă n-ar fi mâncat dezorganizat, poate n-ar fi ajuns la acest diagnostic. În această etapă, apar sentimentele de culpabilizare și victimizare.
- Apar mai apoi deznădejdea și impulsul de a căuta tot felul de informații (avizate sau nu) cu privire la diagnostic, fapt ce înrăutățește, de multe ori, situația, pentru că pe internet sunt expuse păreri și prognosticuri cu evoluție negativă, sunt detaliate simptome care par șocante, tocmai pentru a determina cititorii să acceseze un anume link. Toate acestea nu fac decât să afecteze negativ echilibrul psihic al pacientului și nicidecum să-l ajute.
- Apare mai apoi acceptarea asumată sau fatalistă – unde atitudinea este aceea de: „Ce va fi va fi“. De obicei, aceste persoane primesc diagnosticul și tratamentul cu detașare și urmează toate instrucțiunile medicale.
- Acceptarea anxios-depresivă – în care persoanele au tendința de a vedea totul pesimist.
- Deznădejdea sau lipsa de speranță – acești pacienți au senzația că nimic nu-i va putea ajuta și văd viitorul cu un pesimism extrem.
- Și, în cele din urmă, acceptarea sănătoasă, în care pacientul îmbrățișează noua realitate, culege toate informațiile cu privire la boala sa, de mână cu medicul curant, și se preocupă de tratament, iar în paralel se gândește cum poate continua viața cât mai normal cu putință de la aflarea diagnosticului.
Soluții în asistarea pacientului cu diagnostic oncologic։
- Un plan de acțiune pentru a stabili calmul și echilibrul interior al persoanei, menit să găsească ancore interioare sau exterioare pentru care să se mobilizeze activ în demersul terapeutic.
- Stabilirea unor hobby-uri și activități care să facă pacientul să se simtă util, validat, conținut.
- Susținerea și încurajarea pacientului pentru a-și verbaliza stările prin care trece, a emoțiilor negative sau care, pur și simplu, îi provoacă anxietate.
- Confruntarea într-o manieră activă și directă cu boala, conștientizarea faptului că un diagnostic de neoplazie nu este sinonim cu încetarea vieții.
- Petrecerea timpului în natură, împreună cu familia, și evitarea factorilor stresori. S-a demonstrat că, la pacienții cu boli terminale, grupurile de suport au ca rezultat un prognostic bun la tratament, la creșterea imunității și vindecarea bolii3.
- Diminuarea durerii raportate, folosind tehnici de relaxare.
- Scrierea unui jurnal expresiv – tehnica expressive writing are rolul de a diminua impactul emoției asupra pacientului. Această tehnică a scrierii expresive este o tehnică specifică, în care pacientul reflectează sincer și liber cu privire la evenimentul traumatic, la factorii stresori, la diagnostic în sine. Mai este cunoscută și sub denumirea de „dezvăluire emoțională scrisă“4.
Este important de știut că un diagnostic oncologic sau de altă natură nu este sinonim cu moartea și că felul în care te raportezi la tratament și la boală în sine influențează enorm monitorizarea și evoluția bolii. Un psihic echilibrat, centrat pe ce poate face, pe emoții pozitive trece mai bine și mai facil printr-o astfel de experiență!
Bibliografie
- Ficarra, V., Righetti, R., D’amico, A., Pilloni, S., Balzarro, M., Schiavone, D., … & Mobilio, G. (2000). General state of health and psychological well-being in patients after surgery for urological malignant neoplasms. Urologia Internationalis, 65(3), 130-134.
- Vessey, M., Metcalfe, A., Wells, C., McPherson, K., Westhoff, C., & Yeates, D. (1987). Ovarian neoplasms, functional ovarian cysts, and oral contraceptives. Br Med J (Clin Res Ed), 294(6586), 1518-1520.
- Marinelli, V., Secchettin, E., Andrianello, S., Moretti, C., Donvito, S., Marchegiani, G., … & Salvia, R. (2020). Psychological distress in patients under surveillance for intraductal papillary mucinous neoplasms of the pancreas: the „Sword of Damocles“ effect calls for an integrated medical and psychological approach a prospective analysis. Pancreatology, 20(3), 505-510.
- Baikie, K. A., & Wilhelm, K. (2005). Emotional and physical health benefits of expressive writing. Advances in psychiatric treatment, 11(5), 338-346.
Citește și:
CITEȘTE ÎN CONTINUARE
