fbpx
skip to Main Content
Cum Recunoaștem Depresia și Cum îi Facem Față în Cuplu?

Cum recunoaștem depresia și cum îi facem față în cuplu?

„Am nevoie de ajutor, cred. De ceva timp, simt că starea mea psihică nu mai e ce-a fost. Parcă nu-mi găsesc locul și sunt tristă. Partenerul îmi spune că s-ar putea să fie depresie. Îmi dau seama că el ar vrea să mă ajute, dar nu știu ce-ar putea să facă pentru mine. Poate îmi dați câteva sugestii, dacă nu cer prea mult.“

Acesta este una dintre cele mai recente solicitări venite pe adresa de e-mail a redacției noastre (contact@paginadepsihologie.ro). Într-adevăr, una dintre fațetele complicate ale depresiei este ilustrată și de instalarea insidioasă a stării de tristețe. Cei mai mulți dintre noi au tendința de-a pune schimbările de stare afectivă pe seama unor evenimente generale, care fac parte din viața noastră și care ar putea să reprezinte cu adevărat una dintre cauzele depresiei. Problema majoră este aceea că nu-i suficient să recunoaștem aceste cauze; adesea, avem nevoie să și facem ceva în acest sens, pentru a nu permite ca starea negativă să-și facă cuib în sufletul nostru. Exact așa cum reiese și din e-mailul primit, cei din jurul nostru – mai ales persoanele care ne cunosc suficient de bine – ar putea să citească mai corect decât noi că ceva s-a schimbat în felul nostru de a fi, a simți sau a face diferite lucruri.

Recomandarea principală este aceea de a consulta un psiholog clinician și, dacă este cazul, un psihiatru. În țara noastră, diagnosticul în cazul problemelor de sănătate mintală se pune de către medicul psihiatru – de aceea este înțelept să fim suficient de inteligenți și de înțelegători față de noi înșine și să nu ne ascundem în spatele unor mituri de mult expirate sau al unor credințe limitative, care s-ar putea să ne coste ulterior prea scump, din punct de vedere psihologic. În calitate de psiholog și psihoterapeut, enumăr mai jos câteva simptome ale depresiei – a căror cunoaștere se va dovedi utilă în procesul de autoaevaluare, pentru ca mai apoi să îndrăznim să facem acea programare la un specialist:

  • Senzația de energie scăzută sau de oboseală continuă
  • Puseuri de plâns
  • Impresia de captivitate sau blocare într-o situație
  • Tendința de autocritică sau de judecare cu asprime a sinelui
  • Pierderea interesului față de o serie de lucruri care anterior făceau plăcere
  • Revenirea perpetuă la ceva din trecut – o situație, o decizie, o experiență care nu dă pace
  • Îngrijorări cu privire la viitor și care par a se transforma în lipsă de speranță
  • Lipsa interesului față de sex sau alte plăceri
  • Dorința de însingurare și retragerea din interacțiuni sociale
  • Convingerea că propria persoană e lipsită de valoare
  • Totul pare să implice atât de mult efort, precum și apariția gândurilor de genul „Ce rost mai are să trăiesc?“

Dacă majoritatea acestor descrieri ne sună cunoscut, acesta ar putea fi un indicator foarte clar al faptului că nu mai putem amâna vizita la psihiatru sau psihoterapeut. Pe site-ul nostru, există o listă cu specialiști în sănătate mintală din mai multe orașe din țară, la care puteți apela cu mare încredere.

Abordând și a doua parte a întrebării – anume, ce-ar putea face partenerul în astfel de situații – foarte pe scurt răspunsul este: „Multe“. Pentru că relația de cuplu este (sau ar trebui, în mod normal, să fie) refugiul și adăpostul nostru în momentele dificile de viață. Înainte de a arăta cum ar putea să contribuie partenerul pentru a vă ajuta, fac o scurtă notă: recomandările care urmează nu exclud vizita la specialist, dar pot să completeze și să susțină foarte eficient tratamentul psihologic și/sau medicamentos.

În calitate de psihoterapeut relațional, am constatat în practica de zi cu zi că următoarele aspecte s-au dovedit adesea a fi, pentru un cuplu, esențiale în lupta cu depresia:

1. Sănătatea mintală contează la fel de mult ca sănătatea fizică. Primul pas este acela de a vorbi în cuplu despre ceea ce s-a schimbat, despre ceea ce pare diferit și despre cât de important este să avem grijă de mintea și sufletul nostru. Majoritatea oamenilor conștienți de importanța stării de bine au un psiholog sau psihoterapeut la care apelează la nevoie. În țările cu bunăstare crescută, așa cum există medici de familie, tot așa există și psihoterapeuți de familie. Iar recomandarea mea este ca prima vizită să fie făcută împreună, chiar dacă vorbim despre o consultație individuală și nu de una pentru cuplu. Prezența partenerului poate face mai ușor de gestionat anxietatea. Iar acesta poate adresa personal întrebări și poate nota recomandările primite de la specialist.

℗PUBLICITATE


2. Tratamentul este esențial. Dacă s-a pus un diagnostic de depresie, este important să luăm lucrurile în serios și, în calitate de parteneri, să susținem respectarea tratamentului. Pacientul depresiv se descurajează frecvent și s-ar putea întâmpla să abandoneze psihoterapia înainte de a vedea primele rezultate. În astfel de situații, avem de oferit multe încurajări. Iar dacă este cazul, ar putea fi utilă schimbarea specialistului cu care lucrează jumătatea noastră – desigur cu acordul acesteia.

3. Discuțiile despre cum afectează depresia relația de cuplu. Nu este chiar ușor de trăit cu depresia, nici pentru cel care a fost diagnosticat și nici pentru aparținători. Adesea partenerul cu depresie este iritat și lipsit de răbdare. După cum se spune, „îi sare țandăra repede“. În astfel de momente, este indicat să ne păstrăm maturitatea și să încercăm să înțelegem particularitatea situației. Așadar, primul pas constă în validarea stării sale emoționale: „Observ că s-a întâmplat ceva, îmi cer scuze că nu am fost mai atent!“ Iar dacă persoana afectată se liniștește, este important să continuăm dialogul. Dacă nu este momentul potrivit, putem amâna discuția pentru mai târziu – numai să n-o dăm uitării. În acest dialog, este important ca ambii parteneri să-și exprime emoțiile folosind un ton civilizat și cuvinte respectuoase.

4. Siguranța fizică trebuie urmărită mereu. În unele situații, depresia vine cu gânduri sau tentative de suicid. Iar dacă sunt semne că aceste gânduri ar putea fi puse în aplicare, atunci este important ca partenerul persoanei afectate de depresie să discute cu specialistul despre pașii unei intervenții în caz de criză.

5. Nevoile copiilor trebuie să rămână permanent în prim-plan. Dacă există și copii în familie, este important ca aceștia să nu aibă de suferit din cauza depresiei unui adult. E obligatoriu să nu fie ignorați. Acest lucru este valabil mai ales dacă adultul cu depresie este și părintele direct implicat în tot ceea ce înseamnă parenting. Nevoile copiilor sunt variate, iar părintele cu depresie (de cele mai multe ori) nu va putea să facă față de unul singur. De aceea, s-ar putea să fie bine-venite câteva noi aranjamente – ca, de exemplu, prezența unui alt adult care să ofere suport, în timp ce părintele cu depresie își urmează tratamentul.

6. Atingerile sunt vindecătoare. Uneori, partenerului cu depresie îi vine greu să se exprime în cuvinte. Dar în mod cert are nevoie de îmbrățișări, mângâieri și alte atingeri dătătoare de siguranță și vitalitate. Totuși, sunt de evitat tentativele sexuale, mai ales dacă partenerul cu depresie spune că nu are starea potrivită. Oamenii pot rezista mult timp fără sex, dar vitalitatea lor se stinge dacă nu au parte de atingeri.

György Gáspár

Psiholog clinician, psihoterapeut de familie și cuplu, membru al Colegiului Psihologilor din România, formator la diferite programe de formare complementară, președinte și membru fondator al Asociației Multiculturale de Psihologie și Psihoterapie.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Close search

Coș

Back To Top
×Close search
Caută