Skip to content

Gestionarea unei boli grave, așa cum este cancerul în rândul adolescenților, este o provocare atât pentru pacienți, cât și pentru familiile lor. De aceea, este important să abordăm această situație cu grijă, sensibilitate, dar și onestitate, oferind sprijin adecvat pe parcursul întregului proces.

Una dintre nevoile de bază ale adolescenților este nevoia de a fi înțeleși: aceștia trec prin schimbări emoționale semnificative și au nevoie de sprijin emoțional și de înțelegere din partea familiei, pentru a face față stresului, anxietății și fluctuațiilor de dispoziție.

Atât părinții, cât și echipa medicală ar trebui să ia în considerare câteva aspecte importante, atunci când un adolescent se confruntă cu un diagnostic oncologic, și anume:

Comunicarea deschisă

Este esențial să se stabilească o comunicare deschisă între adolescent și membrii familiei, precum și între adolescent și echipa medicală. Adolescentul ar trebui încurajat să-și împărtășească sentimentele, temerile și întrebările legate de cancer. De exemplu, puteți să-i întrebați: „Cum pot să te susțin mai bine în această perioadă?“. Această întrebare deschisă le oferă posibilitatea de a exprima direct ce anume au nevoie de la cei din jur.

Sprijinul emoțional

Adolescenții au nevoie de sprijin emoțional semnificativ. Familia, grupul de prietenii și terapeuții specializați în consilierea adolescenților sau chiar grupurile de suport pot fi utile pentru a-i ajuta să-și gestioneze emoțiile și să împărtășească temerile și problemele cu care se confruntă. Pe parcursul tratamentului, în spital, unde petrec perioade lungi, poate fi încurajată socializarea cu alți adolescenți, care trec prin experiențe similare. În practica mea cu adolescenții din spital, această expunere s-a dovedit a fi un real ajutor în reducerea tendinței de izolare emoțională, relațiile sociale jucând un rol crucial în dezvoltarea lor emoțională și socială.

Implicarea în decizii medicale și în educația medicală

În funcție de vârstă și de nivelul de înțelegere și maturitate, adolescenții ar trebui să fie implicați, în măsura în care le este posibil, în procesul decizional privind tratamentul lor.

Este important să li se ofere adolescenților informații adecvate, oneste, astfel încât să poată înțelege opțiunile și să participe la deciziile referitoare la tratament. Am observat că, din grijă excesivă, dar și din frica de a nu-i speria pe adolescenți, părinții aleg să le ofere mai puține informații și, uneori, chiar informații neadevărate, astfel încât adolescenții bolnavi ajung să-și piardă încrederea în propria familie, putând chiar dezvolta tendința de izolare sau de distanțare emoțională față de membrii familiei și de prietenii lor. Nu de puține ori am văzut acest tip de abordare din partea părinților pe secția unde lucrez, adolescenții fiind în zona de defensivă, chiar refuzând să mai comunice sau, și mai alarmant, somatizând.

Este de preferat ca adolescenții să fie bine informați cu privire la tipul de cancer cu care se confruntă, la tratamentele disponibile și la posibilele efecte secundare.

℗PUBLICITATE



Un exemplu de întrebare pe care o puteți adresa este: „Ce informații sau clarificări ai nevoie să știi despre tratamentul tău?“. Astfel, le oferiți oportunitatea de a solicita informații și vor avea și o viziune mai clară despre procesul lor de tratament, ceea ce le va reduce anxietatea și îi poate ajuta să se adapteze mai bine la schimbările pe care le poate implica tratamentul.

Viața socială și școala

Adolescenții bolnavi de cancer se confruntă cu stigmatizare și excludere din partea colegilor sau prietenilor. E posibil ca alți tineri să nu poată înțelege pe deplin experiența cancerului și, prin urmare, să întâmpine dificultăți în comunicarea sau interacțiunea cu persoanele bolnave. În România, menținerea unui echilibru între viața socială, școală și tratamentul pentru cancer poate fi dificil. Tratamentele se întind pe o perioadă lungă, de câteva luni, uneori chiar ani. Este important să se găsească soluții pentru a menține o normalitate, în măsura posibilului.

Profesorii și colegii ar trebui informați cu privire la situația medicală a adolescentului, pentru a-i oferi sprijinul necesar la școală, fie că vorbim de școala online sau școala în spital.

Sprijinul financiar și logistic

Tratamentul cancerului poate implica costuri semnificative și deplasări frecvente la spitalul unde se asigură tratamentul, dar nu sunt excluse și deplasări către alte centre medicale. Asigurarea unui sprijin logistic și financiar poate reduce stresul suplimentar asupra familiei.

Planificarea post-tratament

Adolescenții ar trebui să primească sprijin în planificarea vieții de după tratament. Acest lucru poate include discuții între echipa multidisciplinară și familie despre reluarea școlii, reintegrarea socială și gestionarea eventualelor efecte pe termen lung ale tratamentului.

Întreaga experiență a tratamentului pentru cancer poate fi extrem de solicitantă emoțional pentru un adolescent. Consilierea psihologică poate ajuta la gestionarea anxietății, depresiei și la adaptarea la viața post-tratament. Învățarea tehnicilor de auto-îngrijire, cum ar fi gestionarea stresului, prioritizarea somnului și practicarea unor tehnici de relaxare, poate contribui la menținerea sănătății și bunăstării generale.

Cred că este important ca echipa multidisciplinară să creeze un plan de follow-up personalizat, adaptat nevoilor și situației specifice ale fiecărui adolescent. Implicarea unui echipe multidisciplinare, care poate include psihologi, nutriționiști, kinetoterapeuți, asistenți sociali și medici specializați în supraviețuirea cancerului la copii, este benefică pentru un sprijin complet și corect.


Citește și:

Andreea Nicola este psiholog clinician și psihoterapeut de familie în formare. Este un om într-un continuu proces de creștere și de învățare, mamă a doi copii și soție. În cei șapte ani de lucru cu copiii, a descoperit jocul ca resursă importantă și vindecătoare în dezvoltarea acestora și a ales să folosească această resursă în munca sa de zi cu zi. Misiunea sa este să aducă psihoeducația cât mai aproape de oameni, să însoțească și să sprijine copiii, adolescenții și familiile în călătoria lor de autodescoperire. În prezent, este psiholog pe secția de hemato-oncologie pediatrică din Institutul Clinic Fundeni.

Caută
Coșul de cumpărături0
Nu există produse în coș
Continuă cumpărăturile
0