Cum să-ți alegi psihoterapeutul potrivit în șase pași

Sunt momente în viață pe care, cu toată bunăvoința și eforturile noastre, le depășim sau le procesăm mai greu ori peste care, pur și simplu, nu reușim să mai trecem. În acest punct, începem să ne gândim la soluții. Situațiile sunt variate, important este să fim atenți la felul în care funcționăm din punct de vedere emoțional și să cerem ajutor când ne simțim depășiți de contexte diverse de viață. Emoțiile sunt un barometru excelent al sănătății noastre mentale și prezența acestora nu este patologică atâta vreme cât știm să le gestionăm în așa fel încât să nu fie o piedică pentru atingerea obiectivelor pe care le avem. 

Spre deosebire de generațiile trecute, în prezent avem norocul să putem accesa facil specialiști în sănătate mintală, emoțională și relațională. Important este să îndrăznim să cerem ajutor și să ținem cont de câteva criterii clare în funcție de care să ne alegem psihoterapeutul. 

Informații utile pentru procesul de selecție a psihoterapeutului

Pasul 1: Cum și când știm că avem nevoie de ajutorul unui psihoterapeut? 8 contexte de viață în care psihoterapia poate fi benefică. 

• Dacă te simți copleșit și trist pentru o perioadă mai lungă de timp, iar eforturile personale sau ale celor din jur nu-ți îmbunătățesc starea, atunci ai nevoie de ajutor.
• Dacă relațiile tale semnificative s-au deteriorat, dacă ai pierdut pe cineva drag, dacă nu mai faci față situațiilor personale și profesionale, ai nevoie de ajutor.
• Dacă ești stresat, simți un gol interior și o lipsă semnificativă de sens, dacă ești mereu irascibil sau nu îți mai pasă de nimic, dacă te simți în burnout, ai nevoie de ajutor.
• Dacă te îngrijorezi excesiv sau te aștepți mereu la scenarii sumbre și ai sentimentul că ești la marginea prăpastiei, ai nevoie de ajutor.
• Dacă ai dificultăți în ceea ce privește realizarea sau finalizarea activităților zilnice, care înainte păreau firești, ai nevoie de ajutor.
• Dacă nu mai reușești să te concentrezi, atenția ți s-a diminuat, performanțele profesionale au scăzut, răbdarea e la limită, rutina de somn ți s-a deteriorat, resimți perturbări sau schimbări bruște ale dispoziției, ai nevoie de ajutor.
• Dacă acțiunile proprii îți dăunează sau îi afectează negativ pe cei din jur, dacă nu mai reușești să te temperezi și să-ți controlezi agresivitatea sau furia, dacă abuzezi de alcool și/sau de substanțe nocive, dacă ai adicții scăpate de sub control, ai nevoie de ajutor.
• Dacă nu mai reușești să te bucuri de nimic și momentele de liniște interioară și de împăcare sunt de mult apuse, ai nevoie de ajutor.

Pasul 2: Care este diferența dintre psiholog și psihoterapeut?

Psihologul este o persoană specializată în știința numită psihologie. Pentru a deveni psiholog, este necesară obținerea unei diplome în psihologie, în baza unor studii universitare. Ca specialist, el studiază stări mentale normale și anormale din procesele și comportamentele cognitive sau socio-emoționale și observă, interpretează și înregistrează modul în care interacționează indivizii, atât între ei, cât și cu mediul lor. Analizează efectele eredității, ale mediului și ale educației. Observă și interpretează caracteristici mentale. Evaluează nivelul inteligenței, precum și abilitățile și aptitudinile caracteristice omului, și, după interpretarea datelor, poate face recomandări sau sugera metode de soluționare a problemelor, potrivite pentru fiecare situație în parte. Psihologul efectuează activități precum: evaluare, diagnosticare, corecție, consultare.

Psihoterapeutul este un specialist în domeniul interdisciplinar situat la granița dintre medicină și psihologie. În psihoterapie, se folosesc abordări planificate și cuprinzătoare, prin mijloace științifice din cadrul clinic și teoretic, care au ca scop reducerea sau îndepărtarea unor stări de suferință psihosomatice și/sau psihosociale, adresându-se atât tulburărilor mintale, cât și comportamentelor disfuncționale (maladaptative), cu scopul reechilibrării acestora prin modificarea cauzelor simptomelor și chiar prin restructurarea personalității. Mai simplu spus, psihoterapeutul este specialistul în sănătate mentală și relațională care ajută persoana cu problemele sale de viață. 

În psihoterapie, se utilizează o gamă foarte largă de tehnici și metode, dar, dincolo de orientările teoretice și de multiplele abordări existente, factorul  comun tuturor formelor de psihoterapie rămâne îmbunătățirea calității vieții clienților.

Pentru a deveni psihoterapeut, după studiile universitare psihologul ori psihiatrul (sau orice alt specialist cu diplomă asimilată profesiei de psiholog) are de urmat un program de formare complementară de lungă durată. În acest caz, vă recomand cu încredere programul Asociației Multiculturale de Psihologie și Psihoterapie. Mai multe informații găsiți accesând acest link.

Pasul 3: Cum găsesc un psihoterapeut?

Pentru cei aflați în căutarea unui specialist care oferă servicii de psihoterapie pentru familie, cuplu, adulți sau copii, Pagina de Psihologie pune la dispoziție o întreagă echipă de experți formați în cele mai moderne abordări psihoterapeutice, care dețin un vast portofoliu teoretic și practic și își reactualizează permanent cunoștințele prin participarea la formări complementare, conferințe, congrese, întruniri în domeniu, supervizări, intervizări etc.

„Întreabă un prieten“ rămâne, în continuare, o bună resursă pentru găsirea și alegerea terapeutului, deși, uneori, ce e potrivit pentru noi nu este neapărat la fel și pentru ceilalți.

Internetul, „specialistul din linia întâi“ în toate domeniile posibile, oferă un cuantum imens de informații. Ne putem documenta și alege pe baza datelor găsite aici, și apoi să decidem în fapt.

Medicul curant (psihiatrul, în genere), atunci când vine vorba despre dificultăți emoționale și afectări cognitive, este o altă resursă bună.

Rețelele sociale constituie, de asemenea, o sursă importantă de informare.

Pasul 4: Ce să luăm în calcul când facem alegerea?

Căutarea (și găsirea) specialistului care să se muleze pe nevoile și pe personalitatea noastră marchează un drum lung și anevoios, uneori. Ce știm cu siguranță, dincolo de tehnicile și de metodele pe care le folosește terapeutul, este că relația terapeutică reprezintă ingredientul-cheie. Urmărim să găsim un specialist cu care să rezonăm, cu care să conturăm o relație empatică și caldă și alături de care interacțiunea să aibă sens.

Prin relație terapeutică se înțelege legătura ce se stabilește între client și terapeut. Cum comunicăm, cum se simte stomacul nostru (al doilea creier, prin care somatizăm emoțiile) în interacțiunea cu el, cât sens este în ceea ce ne comunică, cât și cum ne influențează stările și gândurile, câtă încredere simțim să-i acordăm, dacă suntem pe aceeași frecvență, toate sunt aspecte semnificative. Potrivire și confort, acestea sunt cuvintele-cheie.

Lambert și Barley (2001), de la Brigham Young University, au realizat peste 100 de studii centrate pe relația terapeutică. Concluzia a fost că legătura dintre client și terapeut contează în proporție de 30% în tot procesul, ceea ce constituie o pondere semnificativă. 

Schore declara, în 1996, că „experiențele ce alcătuiesc relația terapeutică sunt engramate sau codificate ca elemente ale memoriei implicite, având, în genere, efecte asupra conexiunilor sinaptice implicate în procesele de bonding și atașament“.

Relațiile sunt resorturile ce ne ghidează viețile, ne dictează stările, ne configurează personalitatea și creierul (încă de la începutul vieții). Relația cu specialistul în mâinile căruia ne „punem viața“ este cu atât mai importantă, cu cât putem ajunge să recurgem adesea la el, în diverse momente ale vieții, ca la un reper principal. Aceasta poate reprezenta, pentru client, un nou model de relaționare cu ceilalți (unul sănătos, dobândit în urma procesului terapeutic). Prin interacțiunea cu un terapeut potrivit, se activează motivația intrinsecă de a schimba tiparele de comunicare.

Pasul 5: Informații relevante în cadrul procesului terapeutic

Este important să știm cui îi „încredințăm soarta“ noastră. Propun o serie de informații utile spre a fi știute de către client, atunci când se pune problema începerii unui proces terapeutic. 

Este relevant să știm: 

• dacă terapeutul ales este licențiat; 
• de cât timp practică; 
• cu ce categorie de clienți are experiență (copii, cupluri, familii, terapie individuală); 
• ce metode sau abordări folosește – cele mai cunoscute sunt: terapia psihodinamică, terapia cognitiv-comportamentală, terapia integrativă și terapia relațională, care a devenit extrem de populară în ultimul deceniu; 
• ariile de expertiză sau experiența sa, raportat la problematica pentru care mergem în terapie (anxietate, depresie, traumă, tulburări de personalitate, adicții, cuplu, doliu etc.); 
• ce școală de formare are; 
• durata ședinței; 
• costurile aferente ședinței; 
• regulile de la cabinet; 
• politica întârzierilor și/sau a anulării ședințelor; 
• dacă lucrează cu Casa de Asigurări de Sănătate; 
• dacă terapeutul colaborează cu o echipă interdisciplinară (psihiatru, grupuri de suport, kinetoterapeut, somnolog, diabetolog, nutriționist, sexolog, endocrinolog), întrucât, adesea, din anamneză reies și afecțiuni fizice asociate.

Pasul 6: Dileme – mă vor ajuta ședințele, vor fi eficiente? Sau cum știm dacă terapia funcționează

Este important să știm, de la bun început, că un aspect care „s-a agravat“ pe o durată de timp nu poate fi remediat în două zile. Noi, terapeuții, nu avem baghete magice, nici nu folosim vreun praf de stele, nu suntem nici zâne bune și nici puteri paranormale nu deținem. Suntem specialiști în domeniul sănătății mentale și relaționale, care, prin prisma cunoștințelor acumulate în mulți ani de studiu și de practică și folosind metode și tehnici validate științific, putem contribui la îmbunătățirea calității vieții oamenilor care trec pragul cabinetului, inclusiv prin recadraj radical, dar asta în funcție de resursele clienților și de motivația acestora pentru a schimba ceva. 

Principiul este unul extrem de simplu: dacă vrei o schimbare în viața ta, schimbarea începe cu tine! 

De aceea, efortul (în cea mai mare parte) îl are, de fapt, de depus cel care solicită ajutorul. În cazul în care clientul se așteaptă ca doar celelalte verigi ale lanțului să-și schimbe poziția, eforturile terapeutului sunt zadarnice. Avem nevoie de implicarea totală a oamenilor cu care lucrăm, inclusiv prin conștientizarea, la adevărata valoare, a situației dificile sau negative în care se află, precum și prin dorința și intenția puternică pentru schimbare.

Ca să ne dăm seama dacă eforturile noastre comune dau roade, stabilim, încă de la începutul colaborării, obiectivele procesului terapeutic. E bine să știm de unde pornim și unde vrem să ajungem, care sunt obiectivele și expectanțele. Și, cu seriozitate, cu implicare, cu încredere, cu răbdare, cu motivație, cu susținere, cu profesionalismul specialistului, este imposibil să nu facem pași către lumină!