Cum schimbăm energia fricii într-o stare pozitivă, cu ajutorul practicii mindfulness? – Pagina de Psihologie
skip to Main Content

Aparent un concept la modă, mindfulness este, în realitate, un concept științific, adus în atenția cercetărilor asupra minții umane de Jon Kabat-Zinn, profesor american emerit de medicină și creatorul Clinicii de reducere a stresului și al Centrului pentru mindfulness de la Universitatea de Medicină din Massachusetts.

Îmbinând descoperirile științifice cu învățăturile primite de la profesori budiști zen precum Philip Kapleau, Thích Nhất Hạnh și Seung Sahn, Kabat-Zinn conturează conceptul de mindfulness, care spune că poate ajuta oamenii să facă față stresului, anxietății, durerii și bolilor. O meta-analiză (Grossman și colab., 2004) ia în calcul 64 de studii empirice despre beneficiile programelor bazate pe mindfulness. Din cele 64 de studii analizate, Grossman selectează 20 de studii care respectă parametrii analizelor statistice și validează ipoteza inițială potrivit căreia programele de intervenție bazate pe practicile minfulness reprezintă un mecanism eficient de adaptare la problemele clinice și non-clinice generate de stres.

Mindfulness este o stare de prezență conștientă, în care rămânem ancorați în prezent și fără judecată critică

În limba română am putea traduce acest concept ca fiind o stare de prezență conștientă. Dar nu este vorba despre prezența fizică sau pur rațională, este mai degrabă o experiență vie. Este genul acela de experiență în care simți cum timpul se oprește în loc și întreaga ființă, conectându-se cu tot și cu toate, se inundă, pur și simplu, cu viață. Este o experiență pe care nu o obținem în mod voit, ci ni se relevă poate când ne așteptăm mai puțin, asemenea unui dar prețios. Este liniștea din suflet când mâna blândă a celui drag ți se așază pe obraz punându-ți pe pauză mintea care hoinărește prin trecut sau viitor. Este clipa în care  timpul și spațiul se topește și în care înțelegi sensul sau non-sensul tuturor căutărilor de până atunci. Este momentul în care vrei să-ți înveți copilul de 4 ani că toamna frunzele cad, iar el începe să cânte în plină stradă pentru ca frunzele să continue să danseze. Asemenea momente încărcate de vitalitate sunt un rezultat al stării de prezență, al trăirii în „aici“ și „acum“, conștienți de propriile gânduri și sentimente și receptivi la cele ale oamenilor din jur, după cum spune Daniel Siegel

Psihologul Gáspár György compară starea de prezență cu stăpânirea artei de a fi. „A fi treaz înseamnă a ști ce faci: a fi pe pilot automat înseamnă a pierde conexiunea cu tine însuți, a acționa impulsiv și a fi la cheremul tiparelor inconștiente“, susține renumitul psiholog român în cartea sa, Mindfulness urban. În viziunea lui Kabat-Zinn, mindfulness este o stare de prezență conștientă în care rămânem ancorați în prezent și fără judecată critică.

Prezența conștientă ne îmbunătățește calitatea vieții 

Desigur că nu e tocmai ușor, mai ales în contextul actual care pune la încercare o întreagă planetă, să rămânem ancorați într-o astfel de stare de prezență care transcende problemele existențiale. De altfel, minfulness nu este despre a elimina teama, tristețea sau îngrijorarea. Emoțiile au un rol extrem de important în funcționarea și în evoluția noastră ca specie, iar omul are nevoie să conceapă în minte planuri de viitor pentru a se dezvolta. Mindfulness implică mai degrabă conștientizarea imediată a gândurilor, senzațiilor fizice și a stărilor interioare, activând starea de observator al propriilor procese mentale. Cu alte cuvinte, devenim mai conștienți de ce se întâmplă în momentul prezent, fără să facem proiecții ale trecutului sau să anticipăm un viitor plin de limitări proprii.

℗PUBLICITATE



Pentru a înțelege mai bine conceptul de mindfulness, putem lua în considerare următoarele asumpții: 1) oamenii sunt, în cea mai mare parte, inconștienți de experiența lor de moment, operând în modul „pilot automat“; 2) putem crește abilitatea de menținere a atenției; 3) dezvoltarea acestei abilități are loc treptat, progresiv și necesită practică regulată; 4) conștientizarea experienței prezente va oferi un simț mai bogat și mai profund al vieții, înlocuind astfel reactivitatea inconștientă; 5) creșterea progresivă a atenției va da naștere treptat la o mai mare veridicitate a percepțiilor; 6) acuratețea interpretării generează un sentiment mai mare de control. Cu alte cuvinte, cu cât reușim să ne menținem atenția în momentul prezent, cu atât experiențele noastre vor fi mai autentice și resimțite cu mai multă profunzime. Calitatea vieții se îmbunătățește, iar autocontrolul devine mai stabil. 

Să ne mutăm atenția de la problemă spre resursele noastre

Mintea umană este atrasă în mod seducător de contextele și situațiile incerte sau periculoase, ceea ce se explică din punct de vedere evolutiv. Pentru specia umană a fost mult mai util să reacționeze în primul rând la pericolul de afară, care putea fi un leu sau orice alt animal fioros, decât să admire un curcubeu. În zilele noastre, pericolul nu mai este la imediata ieșire din „vizuina“ proprie, ci s-a proiectat mai degrabă în diverse situații sau stări mai puțin palpabile, cum lesne putem identifica în aproape tot ce ne înconjoară. Mintea operează astfel mai mult în trecut, prin mecanismele de proiecție, sau în viitor, prin mecanismul de anticipare. În prezent rămâne cel mai puțin. Pentru că în prezent, mintea rămâne dezgolită de mecanismele defensive, iar omul, în realitate, nu a învățat să confrunte disconfortul. Mai degrabă, societatea modernă ne-a făcut dependenți de confort. Iar la cea mai mică anticipare a pericolului reacționăm automat, prin propriile mecanisme defensive. Dincolo de faptul că aceste mecanisme automate au, în realitate, exact efectul opus, de a crește nivelul hormonilor de stres și de a ne vulnerabiliza sistemul imunitar, ele ne țin departe de adevăratele soluții. A muta atenția de pe problemă pe soluții eficiente este un deziderat al omului modern care își dorește să evolueze. Iar starea de prezență conștientă este spațiul optim în care se pot naște adevăratele soluții. „Este necesar ca, mai întâi, să ne învingem frica“, ne recomandă domnul profesor Dumitru Constantin Dulcan. Energia fricii să o transformăm într-una pozitivă prin activități care ne oferă o stare de liniște – rugăciunea, meditația, muzica preferată, lectura, plimbările în natură etc. – este îndemnul domnului profesor, dar și baza practicilor incluse în programele mindfulness inițiate de Jon Kabat-Zinn.  

Nu sunt multe evenimente istorice în care omenirea s-a confruntat cu un context atât de nefast, de aceea avem nevoie, acum mai mult ca oricând, să rămânem ancorați în starea de prezență lucidă. În acest sens, cultivarea stării de bine și a emoțiilor elevate precum empatia, compasiunea și iubirea rămân atât un scut de nădejde în lupta cu pericolele epocii moderne, cât și o izbândă a minții prezente, conștiente asupra eșecurilor trecute și a grijilor viitoare.

Articol apărut în Informația Zilei

Ioana Zaharia

Ioana Zaharia - Dascăl de meserie, jurnalist de profesie, psiholog în devenire, psihoterapeut în formare, bodyART instructor în timpul liber, iar peste și printre toate astea la un loc, ardeleancă și mamă de Flaviu și Sofia.

Caută