skip to Main Content
Cum Se Descurcă Psihologii Cu Momentele Lor Dificile

Cum se descurcă psihologii cu momentele lor dificile

Ştiu că există mereu acea curiozitate legată de cum îşi gestionează un psiholog (sau cineva aflat în poziţia de a da sfaturi) momentele de dificultate sau crizele pe care viaţa i le ridică la fileu? Da, este adevărat! Și psihologii au multe dificultăţi, traversează etape grele, la care este necesar să învețe să se ajusteze.

Am pus la un loc o serie de tips & tricks pe care unii psihologi sau scriitori motivaţionali au ales să le descrie cu scopul de ne împărtăşi ceea ce funcţionează, din propria lor experienţă. Fiecare dintre noi poate descoperi care dintre aceste strategii de a ne linişti ni se potriveşte cel mai bine, iar pentru asta avem nevoie să încercăm mai multe variante.

Compasiune îndreptată spre sine

Mulţi dintre noi se luptă cu o voce internă critică ce le poate sabota, de cele mai multe ori, starea de bine. Ne înăbuşim emoţiile considerându-le un semn de slăbiciune şi, dacă totuşi emoţiile răbufnesc din noi, ne judecăm aspru pentru asta. Atunci când ne regăsim în această atitudine severă faţă de sine, ne-ar ajuta să ne activăm auto-compasiunea. Kathleen Dahlen de Vos ne spune că „practicarea în mod conştient a auto-compasiunii m-a ajutat enorm să trăiesc o viață mai fericită, mai sănătoasă și mai plină de bucurie“. Jodi Aman, psihoterapeută şi autoare de carte, ne destăinuie felul în care încearcă să depăşească un moment greu: „Încerc să mă educ în a arăta compasiune față de mine însămi legat de ceea ce simt şi acest lucru mă ajută să nu mă judec aspru, ceea ce face ca şi momentul dificil pe care îl traversez să fie mai uşor de suportat pentru mintea şi sufletul meu.“

„Auto-compasiunea, în esență, este despre recunoașterea faptului că, indiferent de ceea ce se întâmplă în viețile noastre, suntem fără nicio urmă de îndoială, valoroşi şi demni de iubire, fiind conectați la întreaga umanitate“ – este de părere Dahlen de Vos. Așadar, să fim blânzi cu noi înşine, să ne comportăm faţă de noi înşine cu o atitudine caldă şi protectoare, aşa cum am face-o faţă cel mai bun prieten al nostru atunci când s-ar confrunta cu un moment greu.

Găseşte-ţi propriile vorbe de duh

Este des întâlnită şi recomandarea de a păstra la îndemână (poate, în portofel sau pe oglinda din baie) bileţele pe care sunt scrise mesaje care să ne ajute sau chiar să ne inspire. Tot Dahlen de Vos spune că ea are un pacheţel de cartonaşe, pe care sunt notate diferite mantre şi pe care le ţine în buzunarul de la spate sau în geantă. Ea le recomandă clienţilor ei să-şi găsească fiecare propriul set de mantre: „Un set de propoziţii uşor de memorat, pe care să le repetaţi atunci când aveți nevoie de o infuzie de compasiune“.

Nu-ţi ignora emoţiile

Emoţiile noastre sunt o resursă importantă de cunoaştere de sine, oferindu-ne astfel o înţelegere mai bună a limitelor şi vulnerabilităţilor noastre.

Pentru mulţi dintre noi, poate fi mai uşor să-și suprime toată starea de negativitate pe care o resimt, prin simpla ignorare a emoţiilor negative. Însă, în realitate, nu ne facem chiar o favoare. Indicat ar fi să ne dăm voie să simţim toate emoţiile pe care le avem – chiar şi pe cele negative, de disconfort – şi să le dăm voie să treacă prin noi, până ce ne putem linişti.

Heidi Ligouri spune: „Nu le spune emoţiilor tale să tacă. În schimb, întreabă-te: «Despre ce e vorba?». Să ignori o emoţie, adesea, poate face ca situaţia să se înrăutăţească.“

Oferind emoţiilor noastre timp suficient pentru a fi procesate, putem depăşi mai uşor anumite situaţii. „Nu ne este de niciun ajutor să ne simţim rău pentru faptul că ne simţim rău. Acceptarea emoţiilor negative face parte din «fluxul emoţional» care se referă la experimentarea emoţiilor fără a le judeca şi fără a ne ataşa de ele“ – spune Kathleen Dahlen de Vos.

„Să ne evităm emoţiile negative poate părea o măsură de stopare eficientă, dar de fapt nu este decât o amânare şi, poate, chiar o escaladare şi o exacerbare a unui potop de emoţii negative, la un moment dat în viitor“, spune John Duffy, psiholog clinician şi autor de carte. „Să încercăm să fugim de emoţiile noastre este ca şi cum am încerca să scăpăm de ceva care este chiar în faţa noastră. Singura modalitate optimă de a ne elibera cu adevărat de emoţii este să ne oprim şi să le înfruntăm“ – spune Christina Hibbert, psiholog specializat în sănătatea mentală a femeilor.

Să vezi mereu şi partea bună

Atunci când avem o stare negativă din cauza unei erori pe care am făcut-o şi ne lăsăm atraşi în acest tăvălug al gândurilor negative, cel mai indicat ar fi să putem opri acest flux al negativităţii, încercând să ne concentrăm pe un aspect pozitiv al personalităţii noastre. Cu siguranţă, putem găsi în noi ceva bun sau la care suntem buni cu adevărat; poate că suntem buni coechipieri, poate că ne pricepem să îi ascultăm pe ceilalţi, poate că ştim să cântăm sau, poate, gătim bine. Orice gând pozitiv la adresa noastră are rolul de a contrabalansa vocea critică din capul nostru şi, prin urmare, de a acționa ca un balsam pentru starea noastră emoţională.

Fă câte un pic din ceea ce pare mult

David Burns, autor al cărţii Feeling Good: The New Mood Therapy, ne împărtăşeşte „regula de 30 de secunde“ pentru a combate acele momente în care ne vine să fugim mâncând pământul – când simţim că e prea mult şi prea greu pentru umerii noştri. Burns afirmă: „Dacă mă simt descumpănit de o sarcină, de o responsabilitate, de o listă lungă cu treburi de făcut, eu încerc să fac ceva care să reprezinte doar o mică parte din ea, ceva care se poate face în 30 de secunde, astfel încât să nu-mi ofer nicio scuză pentru amânare. De exemplu, într-o zi în care mă simţeam, pur şi simplu, copleşit de numărul mare de hârtii care se aflau pe birou meu, am pus în practică metoda celor 30 de secunde. În timp ce vorbeam la telefon, am apucat câteva hârtii, le-am capsat şi le-am pus în dosar. Ştiu, este ridicol de simplu, însă m-a făcut să simt imediat o îmbunătăţire a stării mele.“

Aminteşte-ţi să respiri profund

Unul dintre cele mai des întâlnite sfaturi de la psihologi, legat de cum să facem faţă unui moment care este copleşitor din perspectivă emoţională, face referire la simplul gest de a respira profund. Respiraţia (atât de… la îndemâna tuturor) este unul dintre cele mai utile „instrumente“ prin care ne putem calma emoţiile. Habib Sadeghi, în The Clarity Cleanse, ne sfătuiește „să tragem adânc aer în piept de câteva ori“, fiindcă asta „poate activa sistemul nostru nervos parasimpatic, o parte a sistemului nervos, care este responsabilă cu încetinirea bătăilor inimii şi a presiunii arteriale“.

Indicaţiile pentru a face acest lucru sunt următoarele: Începem prin a expira puternic, astfel încât să eliberăm aerul din plămâni, rămânem aşa timp de 2-3 secunde, apoi tragem adânc aer în piept, permiţând abdomenului să se extindă. Numărăm până la 5-6 secunde cât timp inspirăm, iar apoi încercăm să menţinem aerul timp de alte 5-6 secunde. După care scoatem aerul uşor, timp de alte câteva secunde. Repetăm acest ciclu de aproximativ 10 ori, de preferat într-o poziţie şezând pe un scaun şi cu ochii închişi. Sadeghi adaugă că „deşi acesta e un exerciţiu simplu, el poate reprezenta un mod de a ne linişti şi ne poate ajuta să ne schimbăm şi felul în care gândim sau simţim“.

Alte sfaturi cu rol terapeutic pe care ni le pot oferi psihologii pentru atunci când ne e greu sunt: să ascultăm muzica preferată şi să îi permitem corpului să se mişte în ritmul muzicii; să ne jucăm cu un animal de companie, dacă avem; să facem o plimbare lungă prin pădure sau prin parc; să facem o baie călduţă şi plăcut aromată– şi lista poate continua.

Oricare ar fi strategiile de a face faţă situaţiilor stresante, ajută să depunem efortul de a le testa – pentru a alege ceea ce ne este mai util şi mai potrivit.

Oana Calnegru

Oana Calnegru este psiholog și psihoterapeut de familie şi trainer de programe de dezvoltare personală adresate copiilor şi părinţilor. A absolvit programul de formare în psihoterapia relațională din cadrul AMPP.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Close search
Back To Top
×Close search
Caută