Skip to content

În acel moment dificil, în care ai simțit durere, tristețe sau furie intensă, ce ai făcut? Ce ai făcut cu emoțiile pe care le simțeai? Dacă nu ai știut ce să faci cu durerea, tristețea și furia ta și te-ai întrebat cum ar trebui să reglezi aceste emoții, te invit să citești următorul articol.

Reglarea emoțiilor se învață încă din primii ani de viață. Copiii observă cu atenție ce fac adulții apropiați pentru a-și regla emoțiile și încearcă să facă și ei același lucru. Pe lângă observare, copiii ascultă mesajele pe care le transmit adulții legat de ce să facem cu emoțiile noastre. Una dintre cele mai dureroase experiențe pe care o poate avea un copil este să nu fie lăsat să trăiască și să-și exprime emoțiile negative.

Este dureros pentru că ceea ce ajunge la el este că nu poate fi iubit așa cum este, cu toate părțile sale. Cu siguranță ai auzit și tu astfel de replici: „Nu mai plânge!“, „Nu te mai văicări!“, „Fii puternic(ă)!“. Ei bine, studiile de specialitate spun că este benefic să trăiești emoțiile, în loc să fugi de ele sau să le suprimi și că acceptarea lor îți poate fi de mare ajutor pe termen lung.

ABONARE NEWSLETTER


Articole care te vor inspira, te vor emoționa și, totodată, te vor susține în menținerea sănătății tale relaționale și a stării de bine — livrate săptămânal în inboxul tău.


Ce înseamnă acceptarea ca strategie de reglare emoțională

Acceptarea este o strategie de reglare emoțională care implică să fii conștient(ă) că simți o anumită emoție și să-ți permiți să stai cu acea emoție. În primă fază, este important să nu eviți emoția, să nu o închizi într-o cutiuță sau să nu încerci să o schimbi. Emoțiile sunt răspunsuri firești la o situație și ele îți comunică, de fiecare dată, ceva despre nevoile și limitele tale. Psihologii întreabă foarte frecvent: „Cum te-a făcut să te simți acest lucru?“ sau „Ce ai simțit atunci?“. Punem aceste întrebări tocmai pentru că primim foarte multe informații despre persoana din fața noastră, atunci când înțelegem cum se simte într-o anumită situație. Dacă vrei să treci repede peste o emoție, riști să pierzi acest mesaj valoros.

Cum poți folosi acceptarea

  1. Observă și identifică emoțiile pe care le simți

Atunci când simți o emoție, este important să te oprești și să te întrebi: „Oare ce simt acum?“. Este indicat să și numești emoția, de preferat cu voce tare. Studiile din domeniul neuroștiințelor arată că numirea emoției duce la scăderea intensității ei, oferindu-ți posibilitatea să abordezi situația mult mai echilibrat.

  1. Observă și nu judeca

Al doilea pas este acela de a observa emoția, de a fi atent la modul în care se simte în corp (de exemplu, creșterea frecvenței cardiace, senzația de nod în gât, tremurul mâinilor). Nu te judeca pentru ceea ce simți. Poți face acest lucru evitând să etichetezi emoțiile ca fiind bune sau rele și încercând mai degrabă să le privești ca pe răspunsuri firești la o situație.

  1. Permite-i emoției să existe

Acceptarea presupune să te lași să simți emoția. Nu încerca să fugi de ea, să o negi sau să o suprimi. Atunci când suprimi emoțiile pe care le simți, acestea tind să crească în intensitate sau ca durată.

  1. Arată compasiune față de propria persoană

În loc să te critici sau să te cerți pentru că simți o anumită emoție, amintește-ți că este normal să simți acea emoție. Încearcă să te porți cu tine așa cum te-ai purta cu un prieten bun, dacă ar simți ce simți tu în acel moment.

℗PUBLICITATE



  1. Rămâi prezent(ă)

Încearcă să rămâi prezent(ă), explorând modul în care se simte emoția în corp. Observă dacă senzațiile se schimbă în timp. Acest lucru te ajută să nu te mai gândești la faptul că ți-ai dori pur și simplu să dispară emoția. Dacă simți că-ți este dificil să rămâi în prezent, încearcă să folosești tehnici de ancorare (de exemplu, concentrează-te pe respirație, simte tălpile pe podea, ascultă sunetele care te înconjoară).

  1. Alege conștient modul în care vrei să răspunzi

Este posibil ca, atunci când auzi cuvântul „acceptare“, să te gândești că ți se sugerează să nu faci nimic. Ei bine, da, în primă fază este indicat să accepți emoția și să stai cu ea. După ce ai făcut acest lucru, intensitatea emoției scade și, din acel punct, poți lua o decizie mult mai conștientă legată de modul în care vrei să te comporți în acea situație. Acceptarea îți permite să nu răspunzi impulsiv, ci conform valorilor și principiilor tale.

Este acceptarea o strategie de reglare emoțională validată științific?

În cazul în care te întrebi dacă acceptarea emoțiilor este o strategie validată științific, răspunsul este DA! Cele mai multe studii care ne demonstrează eficiența acestei strategii de reglare emoțională sunt făcute în cadrul Terapiei prin Acceptare și Angajament (ACT – Acceptance and Commitment Therapy) și în cadrul programului de Reducere a Stresului prin Mindfulness (MBSR – Mindfulness-Based Stress Reduction).

Studiile ne arată că acceptarea poate duce la scăderea stresului emoțional, la creșterea stării de bine și la îmbunătățirea funcționării în general. Persoanele care practică acceptarea fac față mai bine emoțiilor negative și reușesc în mai mare măsură să se comporte în acord cu valorile personale. Abilitatea de a sta cu emoțiile, fără a le modifica, duce la creșterea rezilienței și a stării de bine.

Studiile ne mai indică și faptul că acceptarea emoțiilor este o strategie mult mai eficientă decât evitarea sau suprimarea lor. Atunci când persoanele își acceptă emoțiile, simt o stabilitate emoțională mai mare și o reactivitate mai mică. Cei care practică acceptarea au tendința de a folosi ruminația mult mai rar, fiind mai puțin probabil să sufere de depresie sau anxietate.

Efectele acceptării nu se văd doar la nivel subiectiv, ci și la nivel neurofiziologic. Cercetătorii au putut observa cum activitatea amigdalei (zonă a creierului implicată în procesarea emoțiilor) scade, iar activitatea cortexului prefrontal (zonă implicată în controlul cognitiv și în reglarea emoțiilor) crește, atunci când persoanele folosesc acceptarea emoțiilor ca strategie de reglare emoțională.


Citește și:

Alexandra Iacob este psiholog clinician (practicant autonom) și lucrează în propriul cabinet de psihologie cu copii, adolescenți, tineri și familiile acestora. A absolvit masteratul în Psihologia Dezvoltării și Psihologie Clinică la Universitatea Heidelberg din Germania în 2014. Alexandra este pasionată de oameni și dezvoltarea lor, de neuroștiințe și de viață. Își iubește meseria și caută mereu experiențe care să o ajute să se dezvolte personal și profesional.

Caută
Coșul de cumpărături0
Nu există produse în coș
Continuă cumpărăturile
0
Livrare gratuită în România la achiziții de peste 149,00 lei
0%